O pondere importantă dintre dăunătorii și bolile care afectează culturile agricole ar putea fi combătută de ger și zăpadă, atrag atenția specialiștii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău în contextul tempera-turilor din ce în ce mai ridicate pe parcursul ultimelor ierni.
Potrivit cercetătorilor de la BRGV Buzău, lipsa precipitațiilor din timpul iernii, variația extremă a temperaturilor între zi și noapte sau de la o zi la alta produc dezechilibre majore în dezvoltarea plantelor.
“Din păcate, nu putem spune ce spuneam altă dată: «Semne bune anul are». Pentru că agricultura se află în suferință și întreaga lume vegetală. Nu se mai respectă anotimpurile, calendarul agricol nu mai poate fi respectat pentru că aceste condiții climatice sunt diferite, nu mai seamănă de la un an la altul. Este un fenomen care se accentuează de la an la an, iernile sunt fără zăpadă, temperaturile sunt ridicate. Astfel, plantele intră în derută. Trebuiau să fie în perioadă de repaus, erau protejate de stratul de zăpadă, gerul distrugea o parte din dăunători, care se conservă în sol, în resturile vegetale. România era bine stabilizată climatic, cu cele patru anotimpuri, iarna era o perioadă cu ger, cu precipitații reci, având rol de curățire, dezinfectare a solului. Acum, producțiile se obțin cu riscuri și cheltuieli mai mari și putem vorbi de anumite pericole, de deficit de apă în sol și secetă. Un an agricol bun este atunci când avem precipitații de peste 800 l/mp dispersate uniform pe sol, cam acesta este necesarul minim de apă anual. În contrast, avem și arșița acută de pe timpul verii. Sunt fenomene extreme care se acutizează de la an la an”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Temperaturile ridicate din timpul iernii favorizează conservarea și dezvoltarea unor dăunători vinovați de pagube semnificative produse în majoritatea ramurilor din agricultură. Se estimează că jumătate din pagubele generate de atacurile dăunătorilor sau de boli ar putea fi evitate în contextul unor condiții climatice normale, caracterizate pe timpul iernii de precipitații sub formă de zăpadă și perioade cu valori termice sub limita înghețului.
“La noi s-au înmulțit foarte mult dăunătorii tocmai ca urmare a acestor schimbări climatice. Bolile trec ușor peste iarnă pentru că se formează datorită condițiilor de mediu, fie că vorbim de ciuperci, fungi sau viroze. Cei mai periculoși sunt dăunătorii, pentru că provoacă pagube foarte mari. S-au adaptat și au devenit imuni la o mare parte a substanțelor de combatere care se folosesc astăzi. Spre exemplu: păianjenul comun, pe care îl întâlnim pe plante; tripsul, un dăunător periculos, minuscul, care se hrănește cu sucul celular al plantei și care este vector de transmitere a unor boli de la o plantă la alta; tuta absoluta, un alt dăunător relativ recent descoperit în România, este extrem de periculos pentru că atacă tomatele, dar îl găsim acum și pe alte plante iar temperaturile ridicate îl face să se păstreze foarte bine, în schimb la ger nu rezistă; afidele, musculița albă de seră pe care o regăsim și în câmp sunt dăunători duri; ploșnița tomatelor, nematozii care se instalează pe rădăcinile plantelor. Dacă clima ar fi așezată, undeva la 50 la sută din atacul acestor boli și dăunători ar fi diminuat”, a adăugat directorul BRGV.
Ardeii, tomatele și fasolea, în pericol
Printre speciile de plante legumicole afectate de boli, dăunători și dezechilibre ale climei se numără ardeii, tomatele sau fasolea, soiuri care ar putea fi cultivate din ce în ce mai greu, cu costuri de producție ridicate.
“Ridichile au nevoie de temperaturi scăzute și cât de cât uniforme. Temperaturile ridicate fac ca acestea să nu se mai dezvolte, să devină foarte iuți, lemnoase și produc rapid sămânță. Tomata, cunoscuta roșie, apreciată de toți românii, este planta care poate are cel mai mare număr de boli și dăunători din toate plantele de cultură. Eu nu am mai întâlnit atâtea boli așa cum se regăsesc pe tomate. Este foarte greu să mai realizezi o cultură de ardei în câmp, deși Buzăul, Brăila, Ialomița erau zone apreciate pentru culturile
de ardei în câmp. S-a accentuat acest fenomen de putrezire a plantelor și atunci cultivatorii nu mai pot cultiva în câmp. Vorbim de legume – de ardei, de tomate, de vinete care sunt puternic afectate de aceste schimbări climatice. Pe lângă acestea, sunt și specii în pericol – fasolea, mazărea, bobul, soia. Aceste specii sunt în mare pericol pentru că în ultimii ani condițiile de climă nu mai sunt favorabile. Sunt specii care vin din familia leguminoase, care pot reface bine solul, fiind fixatoare de azot, pregătesc solul pentru următoarea cultură. Sunt boli precum bacterioza, antracnoza, pe care le întâlnim la fasole, la mazăre, la bob”, a precizat cercetătorul.
Temperaturile ridicate fac loc unor plante care pe vremuri nu ar fi avut șanse
În schimb, temperaturile din ce în ce mai ridicate din timpul anului fac loc în agricultură unor soiuri de plante care altădată nu ar fi avut șanse să prospere. În cadrul BRGV sunt în curs de aclimatizare peste 200 de specii de legume, flori, plante aromatice și medicinale.
“Acum câțiva ani nu se gândea nimeni că s-ar putea realiza o plantație de smochini în România. Or, acum a început să ocupe suprafețe din ce în ce mai mari. Avem banana nordului, cartoful dulce cultivat în România. Noi, aici, la Buzău, avem multe alte specii care pot fi cultivate, cum ar fi castravetele amar, kivano, pepenele de iarnă, dovlecelul șarpe, salata picantă, spanacul urcător de Malabar, care pot intra oricând în cultură. Avem peste 200 de specii noi care sunt introduse în programul de aclimatizare. Trebuie să aducem în cultură și alte plante. Este formula cea mai eficientă la acest moment, pentru că până când clima se va echilibra, probabil va mai dura timp, fiind un fenomen global”, a subliniat Costel Vânătoru.
Printre plantele aclimatizate se mai numără Perilla frutescens sau susanul sălbatic, anghinarea sau topinamburul. (Agerpres)