Artmark: Operele de artă adunate de o companie românească în peste 30 de ani, scoase la licitație

Distribuie pe:

Un număr de 181 de opere de artă, dintr-o selecție ce reunește trei generații de artiști, fac parte din Licitația unei Colecții corporatiste de Artă Contemporană programată pe 30 ianuarie, de la ora 19,00, informează Artmark într-un comunicat transmis vineri Agerpres.

Este pentru prima dată când participă la un astfel de eveniment o colecție de opere colectate, de-a lungul a trei decenii, de o companie românească, care a strâns toate aceste lucrări în special prin achiziții din expoziții, pentru a susține artiștii români și a le încuraja formarea treptată, în anii care au urmat după Revoluție. Este vorba atât despre artiștii ai anilor '70-'80, cât și din generațiile postdecembriestă și Z, toți uniți în curajul de a-și exprima ideile, pentru a ne inspira și a ne provoca imaginația”, se arată în comunicat.

Unul dintre cele mai impresionante loturi este lucrarea intitulată “Peacock”, estimată la 1.000-1.600 de euro, care a fost realizată de Ionuț Barău din multe materiale reciclate, inclusiv o carpetă “Răpirea din Serai”.

Lucrări deosebite sunt și “Come to the Heart Side” a lui Cristian Moldovan, la 800-1.500 de euro, care “îndulcește” celebrul personaj Darth Vader din seria cinematografică “Războiul Stelelor”, dar și “Peace Them Over!” a lui Marc Verlan, artist originar din Republica Moldova care a realizat această lucrare în 2010 prefigurând, parcă, războiul ucrainean început la 24 februarie 2022. Pictura sa a fost estimată la 2.500-3.500 de euro.

La aceeași licitație participă și o lucrare realizată de Teli Iacșa, “The Social Unicorn”, realizată dintr-o varietate de materiale, pe modelul “fă rai din ce ai”, și care a fost estimată la 1.000-1.800 de euro. Artista a anunțat că va dona o parte din fondurile strânse din această vânzare Fundației Veritas Sighișoara.

Toate operele pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță sau online pe artmark.ro. Expoziția de la Galeriile Artmark este deschisă de luni până duminică, gratuit, în intervalul orar 10.00- 20.00.

ONU și UE condamnă prima execuție prin inhalare de azot din SUA

Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană au denunțat execuția prin inhalare de azot, o premieră mondială, a unui condamnat la moarte în Statele Unite, relatează AFP.

Această execuție “ar putea echivala cu tortura”, a transmis Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk.

“Regret profund execuția lui Kenneth Eugene Smith în Alabama, în ciuda îngrijorărilor serioase că această metodă nedovedită de sufocare cu azot ar putea echivala cu tortură sau tratament crud, inuman sau degradant”, a spus el.

La rândul său, UE deplânge această execuție “deosebit de crudă”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, într-un comunicat.

“Uniunea Europeană regretă profund execuția lui Kenneth Eugene Smith în Alabama” și deplânge această metodă de execuție “deosebit de crudă”, care “se adaugă faptului că deținutul a fost deja supus unei încercări de execuție eșuate în noiembrie 2022”, a subliniat el.

UE își reiterează opoziția față de pedeapsa cu moartea “în toate circumstanțele”, se mai arată în comunicat.

În raportul său anual publicat în decembrie, Centrul de informare privind pedeapsa cu moartea (DPIC) a subliniat că majoritatea deținuților executați în 2023 în Statele Unite “probabil că nu ar fi condamnați la moarte astăzi”, din cauza luării în considerare a problemelor de sănătate mintală și traumelor inculpaților sau a modificărilor legislative în privința pedepsei cu moartea.

Pedeapsa cu moartea a fost abolită în 23 de state americane, în timp ce alte șase respectă un moratoriu privind utilizarea acesteia la decizia guvernatorului. (Agerpres)

IGI: Peste 10.000 de cereri de azil înregistrate în 2023

Peste 10.000 de cereri de azil au fost înregistrate în anul 2023, cele mai multe fiind depuse de cetățeni din Bangladesh și Siria, a informat, vineri, Inspectoratul General pentru Imigrări.

Potrivit unui comunicat al IGI transmis vineri Agerpres, în domeniul azilului, anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate 10.157 de cereri de azil, cele mai multe venind de la cetățeni din Bangladesh - 2.821, Siria - 1.955, Pakistan - 1.231, Nepal - 871 și Sri Lanka - 528.

Inspectoratul General pentru Imigrări are în subordine șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, la Timișoara, Șomcuta Mare - județul Maramureș, Rădăuți - județul Suceava, Galați, Giurgiu și București, spații destinate cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecție în România, la cererea acestora, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere.

Centrele au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, cu posibilitatea de extindere cu încă 262. Mai există 166 de locuri în spații închise special amenajate, în care sunt plasate persoane numai pentru situațiile și în limitele expres prevăzute de lege - articolul 19 din Legea 122/2006 privind azilul în România, menționează IGI.

Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe cereri sunt Timiș - 8.295, București - 1.128, Maramureș - 245 și Giurgiu - 242.

“În perioada analizată, au beneficiat de programele de integrare 1.500 de străini. Principalele țări de origine ale acestora sunt: Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina și Irak”, se precizează în comunicat.

De asemenea, IGI transmite că, în anul 2023, 219 persoane au sosit în Centrul de Tranzit în Regim de Urgență Timișoara (CTU) și au beneficiat de asistență oferită de Inspectoratul General pentru Imigrări, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), iar un număr de 241 de persoane au fost relocate în alte state cum ar fi: Norvegia - 193, Marea Britanie - 24, Olanda - 23, Canada - 1.

“Centrul de Tranzit în Regim de Urgență Timișoara este prima instituție de acest tip din lume și un model de bune practici, fiind un instrument important al politicii de protecție internațională. Acesta a devenit operațional prin intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție internațională și relocarea ulterioară a acestora, ratificat prin Legea nr. 291/2008 (Acordul Tripartit). Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara oferă adăpost temporar refugiaților în nevoie de evacuare de urgență din prima țară de azil, fie din cauza riscului de a fi returnați în țara în care sunt persecutați, fie din cauza condițiilor instabile, inumane și periculoase în care se găsesc și asigură protecția acestora până la relocarea într-un alt stat”, explică IGI.

Agerpres

Lasă un comentariu