România rămâne o țară sursă primară pentru traficul sexual și victimele traficului de muncă în Europa. Marea majoritate a victimelor identificate sunt victime ale traficului sexual de sex feminin exploatate în România și în alte țări europene, inclusiv Austria, Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie. Grupurile vulnerabile includ copii din instituții guvernamentale sau copii de vârste foarte mici, copii ai căror părinți călătoresc în străinătate pentru muncă, membri ai comunității de romi, femei cu studii și venituri reduse, migranți și solicitanți de azil.
Datele indică, de asemenea, creșterea exploatării persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități – în instituțiile de tratament rezidențiale finanțate de guvern – de către oficiali complici, care supun victimele la abuz sexual, muncă forțată, servitute și violență; ignoră plângerile privind tratamentul inuman și condițiile precare de viață și falsifică documente pentru a ascunde dovezile de abuz sau neglijență. Autoritățile raportează mai puține cazuri care implică grupuri mari de crimă organizată, cu o ierarhie strictă și un lider puternic (aproximativ 20% în 2023). De obicei, traficanții sunt români și își desfășoară activitatea individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune.
Recrutarea victimelor prin violență a scăzut semnificativ pe măsură ce traficanții se angajează mai mult în manipularea emoțională, șantajul și metoda “băiat-amant” – un traficant se preface, inițial, că este îndrăgostit de o anumită persoană și, în timp, o forțează pe aceasta să facă sex comercial. Rețelele de trafic tind să se specializeze într-o serie de activități criminale, inclusiv crime economice și financiare, trafic de droguri sau infracțiuni online. Traficanții folosesc din ce în ce mai mult internetul și rețelele sociale pentru a recruta victime, în special copii, și pentru a face publicitate victimelor pentru sex comercial.
În ultimii cinci ani, copiii au reprezentat aproape jumătate dintre victimele traficului identificate din România. Copiii din instituțiile guvernamentale, în special fetele care trăiesc în case și centre de plasament pentru persoane cu dizabilități, rămân vulnerabili la traficul sexual.
ONG-urile și mass-media raportează cazuri de fete și băieți romi, care, la vârsta de 11 ani, sunt “vânduți” pentru căsătorie de către familiile lor. Observatorii notează că foștii rezidenți din casele de copii devin recrutori ai fetelor minore din aceleași unități.
Traficanții exploatează copiii romi în trafic sexual și cerșetorie forțată. Abuzul prin muncă asupra copiilor continuă să fie subraportat. Relatările din presă continuă să facă referire la cazuri de copii angajați sezonier în industria ospitalității, de-a lungul coastei Mării Negre. Traficanții îi supun pe copiii și pe adulții români la traficul pentru muncă în construcții, hoteluri, producție și servicii casnice, precum și cerșetoriei și furtului silit.
Autoritățile constată o creștere a numărului de victime exploatate în sectorul agricol, în 2023. Spre deosebire de anii precedenți, majoritatea (60 la sută) cazurilor de trafic de muncă au avut loc în România și nu în străinătate. Traficanții exploatează migranții din Africa Centrală, Asia de Est și de Sud și Europa în trafic sexual și prin muncă în România. Migranții din Asia de Est, care lucrează în industria construcțiilor și a ospitalității, sunt expuși unui risc deosebit de trafic din cauza lipsei de acces la informații în limba lor maternă și a practicilor înșelătoare ale angajatorilor.
Mii de refugiați care fug de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și caută adăpost în România sunt extrem de vulnerabili la trafic. Corupția oficialităților în materie de aplicare a legii și în sistemul judiciar continuă să permită și să faciliteze unele infracțiuni de trafic, iar nu puțini oficiali au fost anchetați pentru presupusă implicare în astfel de activități.
Guvernul nu a aplicat în mod eficient legislația privind munca minorilor, în special în zonele rurale, și unde serviciile de asistență socială nu aveau nici personal, nici capacitatea de a aborda încălcările normativelor în vigoare, încălcări care, potrivit observatorilor, au fost mult mai numeroase decât indică statisticile oficiale.
(sursa – ro.usembassy.gov/2024-trafficking-in-persons-report) (I.S.)