Următoarele întâlniri ale miniștrilor de externe și ai apărării din țările membre UE, programate în august, vor fi mutate de la Budapesta la Bruxelles, a anunțat, luni, Josef Borrel, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate al blocului comunitar, argumentând că decizia a fost luată din cauza poziției Budapestei față de războiul din Ucraina.
“Premierul de extremă dreapta al Ungariei, Viktor Orbán, i-a șocat pe liderii UE, prin recenta sa afirmație, în sensul că Uniunea duce o “politică «pro-război»“, notează CNN.
Borrell a răspuns acestui comentariu al lui Viktor Orbán, în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles: “Am înțeles că trebuie să trimitem un semnal, chiar dacă este un semnal simbolic, și anume că, a fi împotriva politicii externe a Uniunii Europene și a descalifica politica europeană numind-o parte a războiului trebuie să aibă anumite consecințe.(…) Am analizat declarațiile și acțiunile întreprinse de premierul și ministrul de externe ungar și pot spune că toate statele membre, cu o singură excepție, au fost foarte critice cu privire la acest comportament. Politica Uniunii Europene nu este o politică pro-război. Am respins cu fermitate acest lucru”, a conchis Borrel, adăugând că “singurul care este pro-război este Putin”.
Decizia lui Borrell vine după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a răspuns ferm afirmației lui Orbán într-o scrisoare publicată săptămâna trecută: “Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima exercitării dreptului său legitim la autoapărare. Rusia duce un război de agresiune, încălcând flagrant dreptul internațional, integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, așa cum sunt ele prevăzute de Carta ONU”.
Orbán i-a înfuriat și mai mult pe parlamentarii UE cu ale sale “misiuni de pace”, de la începutul lunii iulie – întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing și, cel mai recent, cu fostul președinte american Donald Trump.
UE îi reproșează oficialului ungar faptul că a încercat să se pre-zinte drept un pacificator în conflictul din Ucraina, dar poziția sa este în dezacord cu majoritatea liderilor europeni, care au promis Kievului sprijin fără echivoc, în încercarea de a respinge efortul militar al Rusiei.
Într-o scrisoare adresată acelor lideri, Orbán a spus că în timpul întâlnirilor a constatat existența unei “păreri generale” că “intensitatea conflictului militar din Ucraina va escalada radical, în viitorul apropiat”.
Într-o scrisoare semnată de peste 63 de parlamentari europeni, adresată liderilor de vârf ai UE, se arată că Orban “a cauzat daune semnificative” prin întâlnirile sale. Ei au cerut liderilor blocului să suspende drepturile de vot ale Ungariei în Consiliul European, argumentând că “simpla condamnare verbală” “nu are niciun efect”.
În replică, la reuniunea Consiliului de Afaceri Externe al Uniunii Europene, de luni, 22 iulie, ministrul ungar de externe și al comerțului exterior, Péter Szijjártó, a declarat că “Ungaria a dat de o isterie agresivă și coordonată pro-război: “Împotriva Ungariei și a politicii pro-pace a guvernului maghiar a fost lansată o serie de atacuri coordonate, isterice, de multe ori bazate pe minciuni batjocoritoare, în multe cazuri ignorându-se complet realitatea”.
Szijjártó a subliniat că în ultimii doi ani și jumătate, strategia UE cu privire la Ucraina a eșuat lamentabil, pacea se află tot mai departe, iar sancțiunile afectează din ce în ce mai mult economia continentului.
Or, a punctat oficialul, partea maghiară nu a susținut niciodată în timpul misiunii de pace faptul că ar acționa în numele UE și nimeni nu a încercat să creeze această aparență. Dimpotrivă, “după primele întâlniri din cadrul misiunii de pace au fost formulate trei propuneri: redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, consultări politice cu China și comunicarea cu Sudul global”, a enumerat politicianul maghiar. De altfel, importanța menținerii relațiilor cu China este subliniată de multă lume, a explicat Szijjártó: “Dacă ne uităm câți lideri europeni l-au întâlnit pe președintele chinez în ultima perioadă și câți o vor face în viitorul apropiat, lista este lungă.
Ministrul a relatat că “la Bruxelles, au gândit o răzbunare fantastică”, și anume, că vor face imposibilă ședința informală a consiliului pentru afaceri externe, planificată să aibă loc la sfârșitul lunii august, la Budapesta: “Este întru totul copilăresc, și chiar nu vreau să jignesc pe nimeni, dar poate că această discuție este ca una de la grădiniță”.
Șeful diplomației ungare a vorbit și despre faptul că mai multă lume a susținut că întâlnirea ar trebui să aibă loc în Ungaria, în timp ce alții au declarat că nu sunt dispuși să participe la ea, existând chiar o propunere “vicleană” de a organiza reuniunea în Ucraina, lucru pentru care ar fi nevoie de o decizie luată în unanimitate, însă guvernul maghiar nu va sprijini sub nicio formă acest lucru.
Szijjártó a relatat că singura care a sprijinit Ungaria a fost Slovacia, și încă în mod direct și fără echivoc: “Adjunctul ministrului de externe slovac, care a fost aici, a spus clar că ei nu au niciun fel de obiecții sau critici la adresa misiunii de pace a premierului ungar”, a explicat șeful diplomației de la Budapesta.
De notat că, în prima sa apariție publică după tentativa de asasinat de la jumătatea lunii mai, prim-ministrul slovac Robert Fico și-a exprimat sprijinul pentru omologul său ungar și a avertizat asupra riscului unei escalade a tensiunilor în Ucraina: “Pacea nu poate fi atinsă prin niciun ultimatum sau prin impunerea unor condiții nerealiste. Negocierile de pace vor fi extrem de dificile, dar ar fi cel mai bine pentru întreaga lume dacă următoarele luni de ostilități reciprocă ar fi înlocuite cu luni de negocieri dificile, care să conducă spre o pace dreaptă. Ar dinamiza extrem de mult negocierile privind intrarea Ucrainei în UE, pe care Republica Slovacă le sprijină pe deplin. (…) Conflictul din Ucraina nu are nicio soluție militară. Sunt unul dintre politicienii care susțin încetarea imediată a focului și începerea negocierilor de pace cu participarea Ucrainei, Federației Ruse, SUA, Chinei și UE. Dacă o altă escaladare a tensiunilor va fi prioritizată înainte de negocierile de pace, să nu fim surprinși de un nou și mult mai teribil conflict în Ucraina”, a scris Fico pe pagina sa de socializare.
Între timp, toți ochii sunt ațintiți asupra Washington-ului, în așteptarea scrutinului din noiembrie.
…Tot ce se știe deocamdată este că dl Trump a vorbit la telefon cu dl Zelenski, etichetând conversația drept una “foarte bună”: “Apreciez că președintele Zelenski a luat legătura cu mine, deoarece eu, în calitate de următor președinte al Statelor Unite, voi aduce pacea lumii și voi pune capăt războiului care a costat atâtea vieți și a devastat nenumărate familii nevinovate. Ambele părți vor putea să se întâlnească și să negocieze un acord care să pună capăt violenței și să deschidă calea spre prosperitate.”
În fine, dacă luăm în considerare și recenta “intrare în ring” a dnei Kamala Harris (care, deocamdată, respinge ideea că americanii “se vor plictisi să acorde ajuror Ucrainei”) avem toate motivele să-i contrazicem pe meteorologi, în sensul că nu iulie, ci noiembrie va fi cea mai fierbinte lună din istoria înregistrărilor la nivel global.…
(surse documentare – edition.cnn.com, MTI, facebook.com/robertficosk; news.sky.com/story/ukraine…)
Ileana Sandu