Luând cuvântul pe tema aniversării a 800 de ani de la emiterea documentului Andreanum (care, în 1224, acorda privilegii sașilor din sudul Transilvaniei), în cadrul celei de-a 33-a ediții a Universității Libere de Vară și Taberei Studențești de la Bálványos, Katalin Szili, însărcinat al prim – ministrului ungar Viktor Orban, a subliniat că eurodeputații ar trebui să afle și ei mai multe mai multe despre această tradiție, pentru a ști cum pot contribui la menținerea stabilității în Europa, relatează MTI.
În cadrul dezbaterilor de miercuri, participanții au căutat răspuns la întrebarea: de ce este important să vorbim astăzi despre Andreanum, ce înseamnă acesta pentru politica națională, pentru relațiile între maghiari și sași, între maghiari și români în Transilvania, în contextul în care, prin documentul emis de regele Andrei al II-lea în urmă cu 800 de ani, sașilor transilvăneni li s-a acordat dreptul la autodeterminare, ceea ce a asigurat supraviețuirea și dezvoltarea comunității săsești timp de secole, dovedindu-se astfel că statul ungar a acordat importanță, de-a lungul istoriei, conviețuirii echilibrate cu minoritățile naționale și a recunoscut necesitatea de a le asigura autodeterminarea.
În cadrul discuțiilor, s-a insistat asupra faptului că, deși cu ocazia aderării la Uniunea Europeană a fost analizată atitudinea statului aderent față de minoritățile care trăiesc pe teritoriul său, situația nu a fost monitorizată ulterior, iar problema se află acum în plan secund, UE acordând mai multă atenție problemei migrației, în defavoarea problemei minorităților indigene. Potrivit vorbitorilor, aceasta nu “nu este o problemă internă a statelor membre, ci o chestiune europeană, iar statele membre ar trebui să accepte aceste minorități ca factori constitutivi ai națiunii”. Mai mult, în situația în care se conturează o nouă ordine mondială, se impun eforturi pentru ca problema minorităților naționale să fie de actualitate în următorii 50 de ani. Potrivit vorbitorilor, una dintre principalele linii de ruptură a apărut pe marginea procesului de globalizare, care “spulberă” comunitățile istorice locale. Pentru a contracara acest proces, ar trebui redeschisă dezbaterea privind conceptul de multiculturalism și, în locul conceptului de “stat-hotel”, care deservește migrația, trebuie din nou “readusă, strecurată” definiția autohtonității europene, în interpretare căreia civilizația europeană, cu diversitatea ei lingvistică și identitară, este cea mai potrivită pentru a fi opusă proceselor de globalizare.
Un stat-națiune înțelept – au conchis participanți la dezbateri – poate, în propriul său interes, să meargă atât de departe încât să acorde drepturi colective propriei comunități minoritare. Ca un bun exemplu din Transilvania a fost menționat traseul turistic Via Transilvanica, mijloc de promovare a patrimoniului transilvănean, care “ar putea fi completat cu un traseu care trece prin Ținutul Secuiesc”.