De-a lungul anilor, din diverse motive, au luat ființă o serie de grupări/echipe sportive pe criterii etnice. Despre grupările sportive evreiești și săsești, care s-au constituit în țara noastră, ați aflat detalii în primele două episoade care au apărut deja. În rândurile următoare, amănunte despre alte grupări/echipe sportive.
GRUPĂRI/ECHIPE SPORTIVE MAGHIARE:
Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului următor, în timpul Imperiului Austriac, cunoscut și sub numele de Imperiul Austro-Ungar, în unele orașe din Ardeal au luat ființă o serie de grupări sportive maghiare, în special după modelul celor existente în acele vremuri la Budapesta. Iată care au fost cele mai importante asociații sportive care au luat ființă în orașul Târgu Mureș: “Marosvásárhely Lovasegyesület” (fondată în 1873)/”Asociația de Călărie Târgu Mureș”, “Marosvásárhely Kerékpár Egylet” (M.K.E.), fondată în 14 aug. 1898/”Societatea Târgumureșeană de Ciclism”, “Marosvásárhelyi Sport Egyesület” (M.S.E.), fondată în 10 mai 1906/”Societatea Sportivă Târgu Mureș”, “Polgári Athletic Club” (1903)/”Clubul Atletic Cetățenesc”, “Magántisztviselök Torna Köre” (M.T.K.)/”Cercul de Gimnastică al Funcționarilor” (4 mai 1919), “Marosvásárhelyi Torna Egyesület” (M.T.E.)/”Asociația de Gimnastică din Târgu-Mureș” (1884)*** ș.a. Într-o zonă multiculturală și multietnică, cum este Transilvania, apariția unor grupări sportive aparținând minorităților a fost ceva normal. Nu cred să existe vreun iubitor de fotbal care să nu fi auzit de celebra echipă “Kinizsi” Temesvár/”Chinezul” Timișoara, fondată în 1910, care în perioada interbelică a câștigat de 6 ori titlul național! Wikipedia ne prezintă și o formulă de echipă din sezonul 1916-1917: “Ziegler-Bauer, Szednicsek- Fenyvessy, Tóth-Bedõ, Koch-Wurfer, Frech I, Micsinay, Szidon și Kinorai”. Asociații sportive asemănătoare au luat ființă și în alte orașe din Ardeal în care existau importante comunități de etnici maghiari/secui. În acei ani, activități sportive organizate au avut loc mai ales în școlile care erau conduse de Biserica Reformată. La începutul secolului XX, mai precis în anul 1907, conform unei legi maghiare, orele de educație fizică au devenit obligatorii în toate școlile.** În Ardeal, poate n-o să vă vină să credeți, dar printer promotorii practicării exercițiilor fizice s-au numărat (și) teologii protestanți! De-a lungul anilor, la Târgu Mureș, de exemplu, la Colegiul Reformat (actualul liceu “Bolyai Farkas”) s-a desfășurat o intense activitate sportivă, inclusiv sub conducerea unor “profesori de gimnastică” aduși din străinătate! Până în anul 1918 și între 1940 și 1944, asociațiile sportive maghiare din Transilvania de Nord și-au desfășurat activitatea după regulile existente în Imperiul Austro-Ungar/Ungaria. În perioada 1940-1944, echipele maghiare de fotbal din Ardeal au fost acceptate în Campionatul Maghiar de Fotbal, una dintre acestea, “Clubul Atletic” Oradea(C.A.O.)/ “Nagyváradi Atlétikai Club” (N.A.C.), devenind, în 1944, campioană a Ungariei! După 5 ani, în anul 1949, Clubul Atletic Oradea a câștigat și Campionatul României! După “Cel de-al Doilea Război Mondial”, odată cu venirea comuniștilor la putere, toate asociațiile și cluburile sportive au fost desființate, în locul acestora fiind luat de cluburile și asociațiile sportive muncitorești! Odată cu apariția Legii Sportului(69/2000), structurile sportive s-au constituit în cluburi sportive, pentru a participa la competițiile sportive de nivel național și internațional. Firește, au apărut și grupări sportive cu denumiri specifice, precum F.K. Csikszereda (Miercurea Ciuc), Sepsi O.S.K. (Sfântu Gheorghe), Marosvásárhelyi S.E. 1898-A.C.S. Târgu Mureș, Futsal Klub Sékelyudvarhely (Odorheiu Secuiesc) ș.a.
GRUPĂRI/ECHIPE SPORTIVE ROMÂNEȘTI:
Pentru început, demn de semnalat este faptul că, în 1832, în organigrama Liceului “Sfântul Sava” din București figura un profesor de gimnastică! În Transilvania, la Mediaș, se practicau exercițiile fizice încă din anul 1822! Primele asociații sportive au luat ființă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Primii care au popularizat unele sporturi au fost studenții români care studiau în străinătate dar și militarii străini care staționau în Țara Românească și Moldova. În întreaga țară, de-a lungul anilor, rând pe rând au luat ființă numeroase asociații sportive, majoritatea dintre acestea fiind particulare. Asociații cultural-sportive românești au existat doar în timpul Statului Național Legionar, timp de 138 de zile, între 14 septembrie 1940 și 14 februarie 1941, când era obligatoriu ca majoritatea membrilor acestora să fie etnici români! Ca o curiozitate, în anul 1919, un fost student care a studiat la Budapesta, Teofil Morariu, a înființat acolo o echipă de fotbal formată numai din etnici români, denumită “Petru Maior”, care a susținut pe teritoriul maghiar câteva partide amicale. După venirea comuniștilor la putere, numărul asociațiilor sportive muncitorești și țărănești s-a mărit considerabil. Toate competițiile sportive aveau obligatoriu și o componentă politică, începând de la Complexul de exerciții “Fii gata pentru muncă și apărare” (F.G.MA.) și până la “Daciadă”! Momentan, în România există 3 feluri de cluburi sportive: 1) – de drept privat (majoritatea); 2) – departamentale (subordonate Agenției Naționale pentru Sport/Ministerului de Interne/Ministerului Apărării Naționale/Ministerului Educației); 3) – de drept public, finanțate de Consiliile Locale și/sau de Consiliile Județene. În urmă cu ceva vreme, patronul echipei F.C.S.B., Gigi Becali, ne anunța că vrea să formeze o echipă de fotbal numai din jucători români! Bineînțeles, una a zis…și alta a făcut! O viziune aparte am găsit la gruparea sportivă F.K. Csikszereda (Miercurea Ciuc)! Într-un articol publicat de iamsport.ro, pe 14 aprilie 2024, se preciza “ …conform strategiei aprobate de conducerea clubului din Ardeal toate echipele din cadrul clubului roș-negru vor trebui să alinieze prin statut o echipă formată în proporție de 80 % din jucători de etnie maghiară. Informația a fost confirmată de oficialii grupării din Miercurea Ciuc care primesc finanțare și din partea oficialităților maghiare”.****** Pe de altă parte, acum câțiva ani, antrenorul László Bálint a declarat : "Nu e o interdicție pentru jucătorii români. Am discutat cu președintele de acolo și am aflat că în contractul de finanțare este o anumită clauză care specifică faptul că la lotul echipei de seniori 80% dintre jucători trebuie să fie de etnie maghiară !” (Sursa: op. citată). În legătură cu acest aspect, F.K. Csikszereda fiind un club particular, n-ar mai fi nimic de comentat. Ce se-ntâmplă însă la cluburile sportive finanțate din banii cetățenilor?
Aurel RAȚIU
(*https://hu.wikipedia.org/wiki/Marosv%C3%A1s%C3%A1rhely; **Ulrich Andreas/https://kulturstiftung.org/…/sport-bei-den…; *** Sportul mureșean, ieri și astăzi/A marosvásárhelyi sport, múlt és jelen, ISBN 978-973-0- 37588-6, Aurel Rațiu, 2022, Târgu Mureș; ****https://lastegaru.net/…/un-scandal-cu-evrei-in…/; *****Societatea Sportivă Târgu Mureș, MSE, Illyés József, MSE Kiadasa, Tipografia comunală a orașului municipal Târgu Mureș, 1924. ******https://iamsport.ro/…/strategia-echipei-care-se-bate… ******** Bogdan, Vasile – Maroti, Ștefan – Bocu, Traian: Contribuții ale etnicilor evrei la dezvoltarea sportului clujean în perioada interbelică. Palestrica Mileniului III – Civilizație și Sport. 2013 / 14, 234-238.)