Am urmărit din Franța cu mare interes și emoție ceea ce se întâmpla duminica trecută în Basarabia. În noaptea dinspre duminică spre luni, rezultatele parțiale care centralizaseră peste 80% dintre procesele verbale ale secțiilor de votare invalidau încă referendumul pro-UE, deși o dădeau câștigătoare a primului tur pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale.
Frustrarea era cu atât mai mare cu cât sursele de informare la care aveam acces erau unele limitate, presa franceză, ca și cea din România, neexcelând prea mult în eforturile de a da informații suplimentare față de ceea ce transmitea corespondentul Euronews România, Vitalie Cojocari. Primele rezultate preliminare veneau din Găgăuzia, unde aflam că 95% dintre votanți au spus „nu” integrării europene. Am schimbat mai multe mesaje cu realizatorul TV Cristian Tabără, cu o mare experiență de jurnalist la Chișinău. Era destul de rezervat. Apoi, undeva după miezul nopții, analizam situația cu istoricul Cornel Sigmirean, căruia nu-i venea să creadă că panorama politică din Moldova stă atât de dramatic, adică, după numărarea a 88,73% din voturi, scorul fiind de 54,19% în defavoarea aderării la Uniunea Europeană. Dimineața, domnia sa a fost însă primul care mi-a trimis un pronostic optimist.
Rușilor nu le-a ieșit strategia în Republica Moldova, deși atacurile hibride pe care le-au lansat au fost imense. Președinta Maia Sandu anunța încercări de fraude majore, în urma cărora peste 300.000 de voturi fuseseră viciate prin diverse metode de manipulare, de la cumpărarea lor, la intimidarea votanților, știri false, crearea de panică, infiltrarea spațiului moldovean de către mii de agenți ai unor clanuri politico-mafiote care se exprimau cu preponderență în limba rusă, dar nu numai.
Dacă unora li se pare modest rezultatul referendumului care, luni la ora 11:40, era validat cu 50,29% dintre voturi, după ce au venit și cele aproximativ 200.000 de voturi din diaspora, eu împărtășesc total opinia profesorului și diplomatului clujean Valentin Naumescu, care se manifesta astăzi foarte entuziast: „VICTORIE URIAȘĂ la referendumul pro-UE! 50,3% poate părea unora puțin, dar este imens în războiul hibrid cu Rusia!…”
Nu mă pot abține însă să mă întreb ce s-ar fi întâmplat azi peste Prut, dacă Moldova ar fi avut la cârmă elita politică neperformantă care se află azi în România (?!) Comparați diplomația, volubilitatea, retorica, claritatea și coerența Maiei Sandu cu atitudinea mucalită, taciturnă și criptică a lui Klaus Iohannis. Dar cinstea pe care o emană în jurul său președinta Republicii Moldova, eleganța și simplitatea acesteia, limbajul său elevat, studiile sale înalte, inteligența sa, cu ceața promiscuă, bădărănismele, mormăiturile în sofisme ale lui Ciolacu ori cu lipsa studiilor sale. Ori cu bâlbâielile lui Ciucă și fuga sa de idei. Comparați-i, de curiozitate, pe acești ultimi doi prim-miniștri ai României cu actualul premier al Moldovei, Dorin Recean. Poate așa ne vom da seama pe cine am ales și cât de joasă este oferta electorală pe care ne-o propune clasa noastră politică, care ne împinge să alegem între Ciolacu și Simion, adică între un produs fake suburban de-a lui Ion Iliescu și un produs pro-putinist de-al ultrașilor mâncători de semințe cu paradoxale nostalgii ceaușist-legionare.
Aștept o Maia Sandu de România!
Marius Ichim