Camera Deputaților a aprobat o modificare a Codului Fiscal, după ce Consiliul Economic și Social, Guvernul și Senatul au respins o inițiativă prin care toate companiile de petrol, gaze și carburanți din România (producătorii, furnizorii, retailerii) vor plăti anul viitor un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum.

Motivațiile acestor măsuri sunt: „jucătorii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro (care erau obligați să achite până în prezent această taxă) își împart businessul în mai multe firme mai mici pentru a evita plata acestei taxe, ceea ce este legal, însă aduce prejudicii bugetului de stat”, dar mai ales invocarea în mod fals că aceste măsuri sunt luate „pentru eliminarea riscurilor de dezechilibre la nivel național în sectorul de petrol și gaze naturale, ce ar putea afecta inclusiv măsurile de siguranță energetică la nivelul României.”

Populismul acestei modificări legislative se regăsește în motivațiile expuse, dar mai ales în demonstrarea „falselor interese față de consumatori.”

Sigur, nenumăratele măsuri electorale, extrem de costisitoare, trebuie să fie acoperite de bani strânși la bugetul de stat. Însă, aceste măsuri vor lovi, de fapt, tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile, vor fi realeși în viitorul Parlament al României.

Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație, unii furnizori/retaileri trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor, ceea ce i-ar aduce în pragul falimentului. Alternativa este majorarea prețurilor la combustibili și gaze naturale. Cel mai probabil, inițiativa populistă a deputaților va avea ca efect creșterea prețurilor la gaze, benzină și motorină.

Marja de adaos medie în anul 2024 a traderilor de gaze este estimată între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturală en-gros se așteaptă să se situeze la nivelul de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri și a impozitelor pe dividende, profitul net ar fi între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, niciun trader nu ar accepta să mai opereze în aceste condiții fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri va fi limitarea tranzacțiilor pe termen scurt, afectând lichiditatea pieței, ceea ce va duce la o concurență redusă și prețuri mai mari.

Cu stimă, Dumitru Chisalita Președinte AEI