Comuna Cozma stă ca o insignă pe harta Mureșului, la cei 22 de kilometri vest de Reghin. Semn al respectului pentru ceilalți trăitori în Ardeal, cozmenii au botezat două din cele cinci sate aparținătoare, cu nume de alte comunități: Valea Sasului și Valea Ungurului. Asta, deși mai mult de 98% din cele puțin peste 600 de suflete care locuiesc aici sunt români. Dacă ajungeți în zonă, faceți popas cât de o floare lăsată la „Crucea Albă”, loc în care zac oameni ai locului, din Cozma, Bãița și Frunzeni, ce au luptat la 1848, când unii au fost puși să-și sape groapa în care urmau să fie aruncați, după necreștinească împușcare. Vremurile i-au făcut pe oamenii de aici credincioși întru Dumnezeu și, tocmai de aceea, se mândresc cu Mănăstirea „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, aflată în Socolul de Câmpie, cea care la sfințire a primit întâi hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. La începuturi, a fost loc de obște de călugări, fiind apoi transformată în mănăstire de maici, găzduite de o biserică puternică, din zid de piatră și cărămidă, în formă de cruce. Ceea ce vă scriem mai departe, am întâlnit în satul Bãița și poartă nume frumos:
ZAMĂ DE GĂINĂ CU TOMNACI
Ca să ne iasă tomnacii, sau tăieței, după nume mai cunoscut la oraș, amestecăm ouăle cu făina, cât să ajungem la un aluat vârtos, dar elastic. Dacă este nevoie, mai adăugăm câte-un strop de gălbenuș de ou și lăsăm bulgărele la odihnit cam o jumătate de ceas. Ne apucăm apoi de întins cu sucitorul și întindem până când prinde formă o pătura subțire de tot și atât de frumoasă, că trebuie lăsată la zvântat în lumina soarelui cam 20 de minute. Apoi vine tăiatul. Cu grijă și meșteșugit, după priceperea fiecăruia. Dar subțire, pe cât se poate. O găină bună de casă merită o tratație specială și de aceea o scăldăm în apă rece de fântână. După zilele găinii care va da trup supei, ea trebuie fiartă la foc domol și niciodată mai puțin de un ceas și jumătate. Între timp, dăm spuma la o parte, pentru că altfel se tulbură. Este rândul albiturilor pământului: rădăcina de pătrunjel, păstârnacul și țelina se îmbracă în supa aproape fiartă. Ca să le dăm gust și culoare, morcovul se pune în același timp și toate rămân la fiert vreo 20 de minute. Ca să vedem dacă este fiartă, căutăm găina cu furculița la piele și strecurăm apoi supa de carne și de zarzavaturi. Îi mai dăm supei un clocot la foc domol, după care presărăm tomnacii, în mănunchiuri cam de-un pumn, pentru fiecare mesean. Tot un clocot primesc și tomnacii, după care îi stâmpărăm cu un pahar de apă rece la final.
INGREDIENTE:
2 ouă
200 grame făină
4 litri de apă
o găină de casă
3 morcovi
2 rădăcini de pătrunjel
1 păstârnac
o țelină
frunze de pătrunjel
1 vârf de cuțit de chimen, sare și piper
„Istorie cu gust” este un album gastro-turistic unic, dedicat județului Mureș, ce oferă fiecărei localități o pagină specială, devenind astfel o „carte de identitate” a locurilor. Acest volum se adresează atât celor care au legături cu viața rurală, cât și pasionaților de gătit, prezentând o colecție de rețete tradiționale din județ. Albumul surprinde diversitatea culturală și gastronomică a românilor, maghiarilor, sașilor, rromilor și evreilor din Mureș, promovând astfel o moștenire culturală bogată.
Albumul poate fi achiziționat prin intermediul site-ului proiectului, oferindu-le cititorilor ocazia să „deguste” o parte din tradițiile mureșene, devenind astfel un cadou valoros pentru orice mureșean. În Cuvântul liber puteți degusta din bunătățile mureșenilor, iar detalii despre proiectul E14 SAGA COMMUNICATION BOUTIQUE găsiți pe www.istoriecugust.ro, unde puteți comanda și cartea, care în două zile ajunge la dumneavoastră.
foto: imagine ilustrativă