Cei mai mulţi asiatici din Mureş sunt din Nepal, Sri Lanka, India.
În numărul nostru de marţi, în reportajul publicat în paginile dedicate agriculturii, se făcea referire la aducerea de muncitori din Asia la o fermă de vaci de lapte din Seleuş, Daneş. Proprietarul fermei, Mircea Muntean, spune că a renunţat însă la această idee după ce a discutat cu alţi fermieri care s-au plâns de faptul că mulţi dintre muncitorii aduşi în ferme au plecat în Europa de Vest după doar o lună sau două de lucru în România.
Pentru că foarte multe societăţi comerciale din judeţul Mureş apelează de ani buni la forţa de muncă din Asia, am vrut să vedem, mai îndeaproape, dacă există, într-adevăr, acest risc al migraţiei către Vest.
Conform Serviciului pentru Imigrări al Județului Mureș, în primele nouă luni ale acestui an au fost emise 1.670 de avize de angajare în muncă.
În ceea ce privește dreptul de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, poliţiştii de imigrări au asigurat managementul şederii şi rezidenţei pentru 4.888 de persoane, dintre care 1.961 de străini din state terţe, cei mai mulţi din Nepal, Sri Lanka, India şi Republica Moldova.
În perioada analizată au fost înregistrate 2.298 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 1.671 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detaşaţi, iar 421 de cereri au fost respinse.
Vin stau ce stau şi o întind spre Europa de Vest…
În România nu există nicio reglementare care să protejeze antreprenorul care investeşte în aducerea muncitorilor în ţară, fie calificaţi, fie necalificaţi, şi care folosesc România ca ţară de tranzit pentru a ajunge în alte ţări, a declarat joi Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), la un eveniment de specialitate.
„Eu ştiu de la membrii CONAF, care aduc foarte multă forţă de muncă din diferite ţări, că se confruntă cu o problemă reală – şi anume faptul că, odată aduşi în ţară, nu ai niciun fel de instrument de coerciţie ca să poţi să-i ţii în câmpul muncii. În consecinţă, există un fenomen cu care se confruntă marea majoritate a antreprenorilor: unii lucrători străini folosesc România ca ţară de tranzit. Din momentul în care România a intrat în zona Schengen pe spaţiul aviatic, ajunşi în România cu forme legale, li se face contract de muncă conform legislaţiei în vigoare şi, după 3 săptămâni sau o lună de zile, te trezeşti că nu-ţi mai vine la muncă, că a ajuns în Polonia sau în altă ţară. Noi am avut nenumărate discuţii, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe, cu instituţii – şi înţeleg că nu există la ora actuală nicio reglementare în Codul muncii sau o altfel de reglementare, care să conţină un soi de protecţie pentru antreprenorul care investeşte, pentru că este o investiţie semnificativă în aducerea acestor muncitori, fie calificaţi, fie necalificaţi”, a menţionat Cristina Chiriac, la dezbaterea profesională „Deficitul de forţă de muncă”, organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
La rândul său, Cosmin Şerban, Managing Director, cofondator Takt Recruitment, a subliniat că soluţia pentru o astfel de situaţie este „un pachet salarial atractiv, cu condiţii bune de cazare, cu ore suplimentare plătite conform legii şi un comportament între angajat şi angajator suficient de acceptabil pentru străini, astfel încât să nu se rişte să se ducă în altă ţară ca turist şi acolo să-şi caute de lucru”.
„Nu ai cum să îi ţii legal, pentru că legal n-ai cum să ţii pe nimeni, până la urmă, că este cetăţean al Uniunii, că este străin, au drepturi de mobilitate, dar soluţia este să le faci un pachet salarial, o ofertă şi un comportament între angajat şi angajator suficient de acceptabil pentru străini, astfel încât să nu se rişte să se ducă în altă ţară ca turist şi acolo să-şi caute de lucru. (…) Nu există o soluţie să îi ţii 100%, că nu ai avea cum legal. Singura formulă, până astăzi, este aceea de a-i mulţumi suficient – şi îi mulţumeşti mai uşor decât pe români – cu un pachet salarial atractiv, cu condiţii de cazare ok, cu ore suplimentare plătite conform legii. De la interviu, din Asia, una dintre primele întrebări este: câte ore suplimentare pot să muncesc? Avantajul în Polonia este că au o legislaţie a muncii un pic diferită şi există un tip de contract, potrivit căruia ei pot să muncească şi 250 de ore pe lună, cu acordul părţilor. Chiar dacă rata orară în Polonia este similară cu cea din România, câştigă la aceste ore, deci o competiţie şi între ţări”, a precizat Cosmin Şerban.
Totodată, el a subliniat că străinii au dreptul de 90 de zile pentru deplasare în scop turistic în spaţiul Schengen şi, atunci, o parte dintre cei care se află deja în România profită de acest lucru, se duc în scop turistic prin Polonia sau prin alte ţări şi încearcă să-şi găsească de lucru acolo.
„Înainte să intrăm în spaţiul Schengen a fost introdusă o protecţie la nivel de procedură a Inspectoratului General pentru Imigrări, de acordare de avize de muncă, în sensul că un străin nu poate să îşi schimbe angajatorul în România, în primul an de angajare, fără un acord scris al angajatorului curent. Astfel, dacă un străin vrea să se ducă la vecinul, acesta nu poate să-l angajeze cu forme legale dacă nu este acest acord scris. Sigur, asta nu îl împiedică să se urce în avion, să se ducă în spaţiul Schengen. Tot timpul sunt variabile noi şi o dinamică constantă”, a mai spus Cosmin Şerban.
Turism, îngrijire de persoane şi transporturi, cele mai căutate domenii.
Agenţiile de recrutare de forţă de muncă specializate pe muncitori din Asia, cum este şi WorkAsia.ro, susţin că sectorul ospitalității suferă din cauza lipsei de personal calificat, iar birocrația rămâne un obstacol semnificativ în procesul de angajare a muncitorilor străini. Chiar și cu îmbunătăţiri legislative, durata obţinerii permiselor de muncă şi a vizelor îngreunează recrutarea eficientă. Există riscul ca muncitorii să părăsească România pentru salarii mai mari în alte ţări din UE.
Centrele de îngrijire şi companiile de transport se confruntă, de asemenea, cu dificultăţi majore în recrutarea personalului. Muncitorii din Asia, în special cei filipinezi, sunt consideraţi o soluţie viabilă pentru a ocupa poziţii cheie în aceste industrii. De exemplu, aproximativ 3.000 de cetăţeni filipinezi sunt aşteptaţi să lucreze în transporturi, beneficiind de salarii şi condiţii favorabile.
Pe termen lung, angajarea muncitorilor asiatici poate contribui la creşterea economică a României, întrucât deficitul de forţă de muncă este estimat să ajungă la 224.000 de persoane până în 2026, cu pierderi economice estimate de 9,5 miliarde de euro. Muncitorii asiatici oferă o soluţie sustenabilă pentru a compensa acest deficit şi a sprijini dezvoltarea sectorului privat.
Dragoş Bardoşi
(sursa foto: pixabay)