Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică. Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Iată ce cuprinde acest plans care va începe să fie pus în aplicar eimediat după alegeri.
Reforma impozitelor şi taxelor
Această reformă cuprinde măsuri precum: mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA; implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili; monitorizarea digitală a conformităţii în pregătirea documentelor relevante fiscale; mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili şi extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii; curăţarea, integrarea şi consolidarea bazelor de date interne; implementarea politicii de abordare a decalajului de TVA; implementarea mecanismului de plată recurentă; implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile; formarea şi operaţionalizarea unei structuri de specialitate.
În document se precizează că reducerea decalajului de TVA sporeşte sustenabilitatea fiscală, iar implementarea instrumentelor informatice care să fie utilizate în investigaţiile antifraudă contribuie, de asemenea, la o tranziţie digitală echitabilă. România se confruntă cu cel mai ridicat nivel al decalajului fiscal din UE.
Stimulentele fiscal din construcţii, eliminate
Stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcţiilor vor fi eliminate treptat printr-o nouă lege care va fi adoptată până în martie 2025, potrivit planului.
„Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcţiilor va începe în 2025 şi se va finaliza până la sfârşitul anului 2028”, se menţionează în document.
Totodată, până la finalul anului va deveni funcţional sistemul informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăţilor. În document se face referire la sistemul informatic dezvoltat şi operaţional pentru evaluarea proprietăţilor care fac obiectul impozitelor pe proprietate.
„Aceste valori se vor utiliza pentru a determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăţilor în cazul în care această abordare va fi disponibilă (cum ar fi suficiente tranzacţii disponibile pentru modelul de evaluare automatizat)”, precizează documentul.
Reducerea pragului de impozitare pentru microintreprinderi
O decizie referitoare la reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi urmează să fie luată până cel târziu în primul trimestru al anului viitor, potrivit planului. Scopul reformei impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar şi de a reduce gradual pragul de impozitare al taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027. Se are în vedere un mecanism de stimulare a investiţiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi. În prezent, pragul pentru microîntreprinderi este stabilit la 500.000 de euro.
Ce se întâmplă cu pensiile
Prima măsură inclusă în reformă vizează asigurarea sustenabilităţii fiscale a Pilonului II prin creşterea contribuţiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031.
O altă măsură vizează digitalizarea sistemului de pensii private în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii administraţiei publice.
Planul prevede şi diversificarea investiţiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II, deoarece asigură o mai bună protecţie a fondurilor de pensii private împotriva volatilităţii pieţei. Prin extinderea investiţiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piaţă sau a şocurilor specifice unor sectoare.
Reforma pensiilor vizează şi introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii noi şi cele aflate în plată, cu scopul de a asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii.
O altă măsură a Reformei prevede introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor pentru a se asigura că majorările sunt realizate „pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, şi nu din motive discreţionare sau politice”.
Reducerea semnificativă a oportunităţilor de pensionare anticipată, în special pentru beneficiarii de pensii speciale – altă măsură – abordează unul dintre factorii cheie care au creat presiune fiscală asupra sistemului de pensii.
Nu în ultimul rând, reforma întăreşte principiul conform căruia pensiile trebuie să fie proporţionale cu contribuţiile. Astfel, sistemul de pensii rămâne echitabil şi sustenabil, asigurând că beneficiile reflectă câştigurile şi contribuţiile din timpul vieţii active.
În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite.
Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente. De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri.
Grile de salarizare şi limitarea sporurilor pentru angajaţii la stat
Revizuirea coeficienţilor de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală şi limitarea sporurilor sunt principalele măsuri avute în vedere în sistemul de salarizare din sectorul public.
Potrivit planului, revizuirea coeficienţilor de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaţionale va stabili criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, va reduce disparităţile salariale şi va ajuta la alinierea plăţii cu responsabilităţile, experienţa şi calificările.
Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaţilor din administraţia locală, atât publici, cât şi contractuali, creează o mai mare consistenţă în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare, reduce riscul fragmentării şi inegalităţii salariale, asigurând că angajaţii din administraţia locală sunt trataţi similar cu cei din administraţia centrală, susţin autorii Planului.
În ceea ce priveşte limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază ajută la prevenirea inflaţiei salariale şi promovează sustenabilitatea finanţelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreţionare.
Reforma salarizării în sectorul public este cea de-a şaptea propusă în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, în vederea ajustării deficitului bugetar.
Dragoş Bardoşi
(surse info: Agerpres)