„Furia este asemenea calului focos, care, dacă îl laşi în pace, se calmează singur de propria-i îndârjire”.(William Shakespeare)
Furia este o experienţă umană firească, până la un punct, şi, uneori, există motive întemeiate pentru a te înfuria: te enervează la culme ceva ce a spus sau a făcut cineva, eşti frustrat din cauza unei situaţii la serviciu sau acasă etc. Dar furia necontrolată poate fi problematică pentru relaţiile personale şi pentru sănătate, atrage atenţia Asociaţia Psihologilor Americani (APA), menţionând că, din fericire, există instrumente care ne pot te ajuta să „ţinem furia în frâu”.
Furia poate lua diferite forme. Unii oameni sunt furioşi aproape tot timpul sau nu pot depăşi/uita evenimentul care i-a înfuriat. Alţii se enervează mai rar, dar atunci când li se întâmplă, „sar scântei”.
Indiferent de forma ei, mânia necontrolată şi ostilitatea afectează sănătatea fizică şi emoţională, cresc riscul de boli coronariene şi pot duce la rezultate şi mai proaste la persoanele care suferă deja de boli de inimă. Furia poate duce la probleme legate de stres, inclusiv insomnie, probleme digestive şi dureri de cap, generează comportamente violente şi riscante, inclusiv consumul de droguri şi alcool. Nu în ultimul rând, afectează semnificativ relaţiile cu familia, prietenii şi colegii.
Furia poate fi cauzată de evenimente interne şi externe. S-ar putea să fii furios pe o persoană, pe compania pentru care lucrezi sau din cauza unui eveniment precum un blocaj în trafic sau o alegere politică. Indiferent care este cauza, important este să ţinem furia sub control, înainte ca ea să ne controleze viaţa. Psihologii de la APA recomandă câteva tehnici care ne pot ajuta să ne păstrăm calmul, pentru că a „rumega” la nesfârşit incidentul care ne-a infuriat este o strategie neproductivă, mai ales dacă, între timp, problema s-a rezolvat.
Cei furioşi simt adesea că lucrurile stau mai rău decât în realitate. Printr-o tehnică cunoscută sub numele de „restructurare cognitivă”, se pot înlocui gândurile negative inutile cu altele mai rezonabile. În loc să te gândeşti: „Totul este distrus”, spune-ţi, mai bine: „Este frustrant, dar nu-i sfârşitul lumii”. Evitaţi formulări precum „niciodată” sau „întotdeauna”. Afirmaţii precum: „Chestia asta nu funcţionează niciodată” sau: „Uiţi mereu lucruri” te fac să fii convins că furia ta este justificată, dar astfel de afirmaţii îi înstrăinează pe oamenii care, altfel, ar fi dispuşi să coopereze. Chiar şi atunci când este justificată, furia poate deveni rapid iraţională. Oamenii mânioşi tind să pretindă ca totul să fie făcut aşa cum vor ei. Încercaţi să vă transformaţi pretenţiile în cereri, iar dacă lucrurile nu merg aşa cum vreţi, nu lăsaţi ca dezamăgirea să se transforme în furie.
Oamenii trag adesea concluzii pripite atunci când sunt supăraţi şi pot spune primul lucru (adesea neplăcut) care le trece prin cap. Ascultaţi-i înainte de a reacţiona. Apoi faceţi-vă timp să vă gândiţi cu atenţie la modul în care vreţi să răspundeţi.
„Sentimentele de furie nu pot fi complet eliminate, dar se pot face modificări în modul în care vă afectează şi în care le răspundeţi” conchid cei de la APA. (foto – pixabay.com)
Un leac la îndemâna oricui – roşiile
Cu toate că obişnuim să le includem în categoria legumelor, din punct de vedere botanic roşiile sunt, de fapt, fructe.
Primele roşii au fost cultivate de maiaşi. Mai apoi, alte popoare le-au răspândit pe întreg continentul european. Au fost consumate atât ca aliment cât şi ca medicament, potrivit medicmures.ro.
Roşiile conţin o multitudine de vitamine şi oligoelemente, necesare funcţionării optime a întregului organism. Cele mai importante sunt:
Complex de vitamine B (protectoare ale sistemului nervos, osos);
Vitamina E (vitamina fertilităţii şi tinereţii);
Vitamina C (utilă în sistemul cardiovascular, nervos, endocrin);
Vitamina K (utilă în sinteza unor elemente ale sângelui);
Vitamina A (necesară în buna funcţionare a ochilor şi a proceselor endocrine).
Roşiile mai conţin cantităţi importante de potasiu, fosfor, fier, calciu, magneziu şi seleniu, precum şi acizi organici. Cercetările efectuate până în prezent dovedesc faptul că aceste minuni ascunse sub coaja roşie translucidă au efecte vindecătoare şi de prevenire asupra bolilor ce pot afecta organismul uman.
Boli care pot fi prevenite sau ameliorate prin consumul regulat de roşii
sub formă de salată sau suc consumat frecvent (200-250 grame de fruct proaspăt, de 3 ori pe zi sau 200 ml suc proaspăt de roşii înainte de masă):
afecţiuni ale sistemului osos; aritmia cardiacă; boala canceroasă în general;
diabetul; gripa şi infecţiile respiratorii; ischemia cardiacă; obezitatea
Iată şi câteva afecţiuni în care poţi utiliza cu succes cura cu roşii sau suc de roşii:
Tromboflebita – se consumă 200 ml suc proaspăt de roşii de 3 ori pe zi, în cure de 30 zile, cu pauză între cure.
Reumatism – un pahar pe stomacul gol şi câte unul înaintea meselor principale, Ca alternativă se pot efectua cure în care se consumă 1 kg roşii pe zi.
Boli vasculare – în fiecare dimineaţă consumati un căţel de usturoi şi 3 roşii coapte, pe tot parcursul sezonului roşiilor de grădină.
Calculi renali si biliari – curăţati fin pieliţa roşiilor şi consumaţi pieliţa de la 5-6 roşii pe zi, asezonată cu puţin ulei de măsline şi cu suc de lămâie. Se consumă imediat după preparare.
Tratamentele naturiste şi remediile complementare nu înlătură consultul unui doctor specialist şi medicina alopată, doar le completează. Informaţiile prezentate pe site-ul www.medicmures.ro au caracter informativ şi nu înlocuiesc consultaţiile medicale de specialitate, precizează sursa citată.
Artrita – o boală „veche de când lumea”
Termenul este derivat din cuvintele greceşti „arthro” („articulaţie”) şi „itis” („inflamaţie”), iar afecţiunea, care implică inflamaţia articulaţiilor, poate afecta orice fiinţă vie care are sistem osos. Dovezile arată că artrita gleznei a fost prezentă la dinozauri, iar la oameni – încă din 4500 î.Hr.! De fapt, a fost una dintre cele mai frecvente suferinţe ale popoarelor preistorice. A fost pentru prima dată examinată îndeaproape şi clasificată în lucrarea lui William Musgrave „De Arthritide Symptomatica”, scrisă în 1715.
Pentru afecţiuni precum artrita reumatoidă şi osteoartrita, nu există niciun tratament, deşi exerciţiile fizice şi pierderea în greutate pot suprima efectele. Produsele farmaceutice se concentrează pe reducerea durerii, mai degrabă decât pe încercarea de a o elimina.
Multă lume asociază artrita cu persoanele în vârstă şi cu problemele de sănătate care le afectează. Acest lucru este în mare parte corect: statisticile arată că persoanele peste 65 de ani reprezintă majoritatea celor suferinzi, dar 30% au sub 65 de ani, unii dintre ei fiind adolescenţi şi, deşi rar, chiar sugari.
Principalele simptome sunt durerea şi rigiditatea articulaţiilor, care, de obicei, se agravează odată cu vârsta. Cele mai comune tipuri de artrită sunt osteoartrita şi artrita reumatoidă. Există, de asemenea: spondiloza anchilozantă, guta, artrita idiopatică juvenilă, artrita reactivă, artrita reumatoidă, artrita septică, artrita degetului mare ş.a.
În funcţie de tipul de artrită, semnele şi simptomele pot include: dureri,inflamaţii, roşeaţă, scăderea gamei de mişcare.
De asemenea, osteoartrita provoacă modificări ale oaselor şi deteriorarea ţesuturilor conjunctive care leagă muşchiul de os şi ţin articulaţia legată.
Dacă cartilajul dintr-o articulaţie este grav deteriorat, mucoasa poate deveni inflamată şi dureroasă.
În artrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă învelişul capsulei articulare, o membrană dură care înglobează toate părţile articulaţiilor. Evoluţia bolii poate distruge în cele din urmă cartilajul şi osul din articulaţie.
Factori de risc:
- istoric familial: este mai probabil ca o persoană să dezvolte artrită dacă părinţii sau fraţii acesteia suferă de această tulburare;
- vârsta: riscul multor tipuri de artrită – inclusiv osteoartrita, artrita reumatoidă şi guta – creşte odată cu vârsta;
- sexul: femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să dezvolte artrită reumatoidă, în timp ce majoritatea persoanelor care au gută (un alt tip de artrită) sunt bărbaţi;
- leziuni articulare anterioare: persoanele care s-au rănit la o articulaţie, poate în timp ce practicau un sport, prezintă mai multe riscuri de a dezvolta artrită în acea articulaţie;
- obezitatea: „căratul” de kilograme în exces presează articulaţiile, în special, ale genunchilor, şoldurilor şi coloanei vertebrale. Persoanele cu obezitate au un risc mai mare de a suferi de artrită.
Există forme de artrită infecţioasă.
O bacterie, un virus sau o ciupercă microscopica (fungi) care pătrund într-o articulaţie pot, uneori, să provoace inflamaţia. Acele microorganisme care infectează articulaţiile sunt: Salmonella şi Shigella (prin contaminare sau toxiinfecţie alimentară) - Chlamydia şi gonoreea (bolile cu transmitere sexuală)
- virusul care provoacă hepatita C (o infecţie transmisă prin sângele de la o persoana infectată, adesea prin transfuzii sau folosirea aceloraşi ace).
Tratamentul urmăreşte ameliorarea simptomelor şi îmbunătăţirea funcţiei articulaţiilor. Medicamentele utilizate în mod obişnuit includ: medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care pot ameliora durerea şi pot reduce inflamaţia (ibuprofen, naproxen de sodiu).
Unele, însă, pot provoca iritaţii stomacale şi pot creşte riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Sunt disponibile şi sub formă de creme sau geluri, care pot fi aplicate pe articulaţii. Dacă tratamentul medicamentos nu ajută, medicii pot recomanda intervenţia chirurgicală – articulaţiile cel mai frecvent înlocuite sunt şoldurile şi genunchii.
În multe cazuri, simptomele artritei pot fi reduse prin următoarele măsuri, la îndemâna oricui: pierderea în greutate, exerciţii fizice regulate, comprese calde/reci, dispozitive de asistare (proteze, talonete, scaune de toaletă înălţate) pot contribui la protejarea articulaţiilor şi la îmbunătăţirea vieţii pacienţilor.
Unele studii preliminare au descoperit că suplimentele cu ulei de peşte pot reduce simptomele unor tipuri de artrită. Uleiul de peşte, însă, poate interfera cu medicamentele, de aceea se impune să vă consultaţi cu medicul dumneavoastră.
Potrivit statisticilor, la nivel global, 350 de milioane de oameni suferă de o formă de artrită, iar în ţara noastră, peste 600.000 de persoane. (surse documentare – mayoclinic.org, singlecare.org)
Ileana Sandu