În lume sunt vorbite peste 6.000 de limbi. Aproape jumătate din ele (peste 43%) sunt în pericol de dispariţie, iar mai puţin de 100 apar în spaţiile digitale • Există 500 de limbi pe care le vorbesc mai puţin de 100 de persoane • Atât Papua Noua Guinee, cât şi India au aproximativ 860 de limbi materne • Spaniola foloseşte cuvinte diferite atunci când se referă la cunoştinţe generale/publice despre un anumit subiect sau la aspecte intime privind acel subiect • ONU a instituit Ziua Internaţională a Limbii Materne în anul 2000 * Data aleasă aminteşte de evenimentele ce au avut loc la 21 februarie 1952, când mai mulţi studenţi care demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne „bangla”, drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie.
Globalizarea uneşte lumea, dar întregi sisteme lingvistice se estompează în acest proces. Limbile consacră amprentele culturale, iar pierderea unei limbi înseamnă pierderea unei culturi, de aceea, Ziua Internaţională a Limbii Materne promovează diversitatea lingvistică şi valoarea multilingvismului.
Cum se pierde o limbă? Se întâmplă atunci când comunităţile se integrează în grupuri mai mari. Copiii cresc învăţând limba dominantă, care îi ajută să reuşească în viaţă, în timp ce părinţii şi bunicii păstrează limba veche, care, însă, dispare odată cu ele.
De exemplu, în 1826, mai mult de un milion de oameni vorbeau bretona, în nord-vestul Franţei. Doar câteva sute de mii o vorbesc acum şi cei mai mulţi dintre ei au peste şaizeci de ani.
Faptul că, uneori, împrejurările îi obligă pe oameni să-şi ducă viaţa de zi cu zi… într-o limbă străină este un dezavantaj serios. Asta se întâmplă de fiecare dată când o limbă dispare. Pentru a combate acest lucru, Ziua Internaţională a Limbii Materne celebrează diversitatea culturală şi sprijină păstrarea în siguranţă a limbilor lumii.
Limba maternă este definită ca „prima limbă învăţată de o persoană, de obicei în copilărie, în familie”. Aceasta poate fi diferită de limba oficială a ţării în care trăieşte familia. În timpurile moderne unii părinţi îşi învaţă copiii să vorbească o altă limbă decât cea vorbită în comunitate sau limba maternă a părinţilor (de exemplu limba engleză). În limbaj de specialitate, limba maternă mai este cunoscută ca L1.
Numărul cuvintelor din limba română e greu de estimat, dar cele mai multe – 80.000, sunt explicate în DEX.
Cel mai lung cuvânt în limba română se află pe locul 3 în topul european: este un cuvânt greu de pronunţat, cu „doar” 44 de litere: PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ – defineşte o boală a plămânilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic.
Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziţie completă formată din 8 cuvinte ce conţin doar vocale. Exemplu: „Oaia aia e a ei, eu o iau.”
Limba română conţine şi câteva grupuri de cuvinte care pot fi citite de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga fără să-şi piardă sensul:
„Ele fac cafele.” „Ele ne seduc cu desenele.”„Era o tipă răpitoare.” „O ramă maro.”
Cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera „C” şi sunt în număr de 19.750, iar „Y” este litera cu care încep cele mai puţine cuvinte şi anume 14 cuvinte.
Întâlnim şi cuvinte care conţin toate literele cu semne diacritice din alfabetul român: „îmbrăţişând”, „înfăţişând”.
Aproape 40% din totalul cuvintelor din vocabularul limbii române provine din franceză şi italiană, dar avem doar trei cuvinte care ne reprezintă tradiţiile în Patrimoniul Cultural UNESCO: „dor”, „doină”, „colind”; primele două nu pot fi traduse cu exactitate în altă limbă.
Limba română este una dintre cele 5 limbi în care se oficiază slujbe pe muntele Athos, iar cuvântul „Dumnezeu” este una dintre cele mai lungi formule care se referă la divinitate având trei silabe. În majoritatea limbilor, expresia divinităţii este monosilabică: „Dieu”, „God”, „Dio”.
Cele mai vechi atestări ale unor cuvinte româneşti apar în unele texte slavone cu 1555 de ani în urmă: „abia”: 863-867 d.Hr; „cumătră”: 869-885 d.Hr; „august”: 943 d.Hr.
Deşi numărul cuvintelor vocabularului limbii române este de peste 80.000, se pare că în viaţa de zi cu zi folosim aproximativ 1.500, printre acestea remarcându-se verbele „a da”, „a lua”, „a face”, „a pune”, „a avea” şi substantivele „cap”, „mână”, „ochi”.
Într-o viaţă de 70 de ani un om rosteşte în jur de un miliard de cuvinte, deci putem spune că în medie repetăm de peste 666.000 de ori fiecare dintre cele 1.500 de cuvinte uzuale din limba română.
Singurul cuvânt din DEX care conţine grupul de litere „abc” este: „abces”.
Diferenţa cea mai mare de litere între forma de plural şi singular a unui substantiv o prezintă cuvântul „om” – „oameni” (4 litere).
Cel mai lung cuvânt care conţine o singură vocală este „abracadabrant” – 13 litere.
Numai un ardelean poate să formuleze o propoziţie doar din cuvinte compuse din două litere: „No, ni, mă, la el, ce be!”
În anul 1933, revista „Realitatea Ilustrată” lansa cititorilor săi invitaţia de a participa la alcătuirea unui clasament al celor mai frumoase cuvinte din limba română.
Rezultatul concursului a fost publicat în numărul din 3 august 1933, lista celor zece cuvinte fiind alcătuită din: „dor”, „doină”, „mamă”, „glorie” , „amurg” , „freamăt”, „patrie”, „lacrimă”, „murmur”, „mioară”.
Cele mai noi cuvinte. Cea de a treia ediţie a Dicţionarului Ortografic Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române (DOOM) cuprinde peste 65.000 de cuvinte, 3.600 fiind neologisme, precum: „a accesoriza”, „acidifiant”, „adresabilitate”, „advertorial”, „sitcom”, „telemuncă”, „teleşcoală”, „vegan”, dar şi multe „împrumuturi”din engleză (anglicisme): „afterschool”, „audiobook”, „bitcoin”, „Black Friday”, „breaking news” „check-in”, „cool”, „deal”, „dealer”, „dispenser”, „face to face”, „fake”, „fake news”, „fresh”, „gay”, „hacker”, „hairstylist”, „home delivery”, „like”, „low cost”, „outdoor”, „part-time”, „selfie”, „shopping center”, „showbusiness”, „start-up”, „take away”, „training”, „a updata”, „a upgrada”, „voucher” – devenite frecvente, uneori în locul unor sintagme româneşti precum ştiri de ultimă oră, ştiri false, livrare la domiciliu, program parţial/redus. etc. Alte noutăţi: „a digitaliza”, „a informatiza”, „operaţionalizare”.
(surse: un.org, dictie.ro, nationaldayarchives, readersinthemist.wordpress.com, events.unesco.com; foto – unesco.com; text revizuit)
Ileana Sandu