Pe voi nu vă deranjează omniprezenta formă de început/salut a unui filmuleţ de pe reţelele de socializare : „dragi prieteni/dragii mei/ dragilor…”?
Serios? Stai cu un om în casă zeci de ani şi se întâmplă să te dezamăgească, să te trădeze, să regreţi ca îl cunoşti, dar, în schimb, te adresezi unor necunoscuţi cu apelativul „dragi prieteni” sau şi mai obsesivul „dragilor” ! Păi, prieteni poate îţi sunt mama sau tata, posibil fraţii, copiii şi consoarta, dar până să găseşti un prieten, în sensul real al cuvântului, e cale lungă de tot. Care prieteni? Care dragi? Cum se manifestă acest drag? Cu câţi dintre aceştia ai împărţit ultimul colţ de pâine? Lista aceea de oameni care apar sub meniul „Prieteni” ?
Fireşte că printre aceştia se află şi persoane pentru care avem o afinitate aparte, dar acestea sunt puţine, foarte puţine, câte degete are omul la mâini. Restul sunt oameni întâlniţi, poate, într-o lume virtuală în care poţi mima cine eşti, cine vrei tu să fii!
Iar atunci când apari pe lista aceea de meniu numită „Prieteni”, nu ai un statut aparte în relaţia cu cel vizat. Este de dorit sa avem conexiuni prieteneşti, să ne dorim unii altora tot binele, să acţionăm pentru că prietenia nu este ceva de conjunctură. Dacă suntem în lista de „Prieteni” nu trebuie să abuzăm de cel ce ne-a permis să ne situăm acolo.
Testaţi-vă „prietenii” când treceţi prin perioade dificile, în care prietenul este un pansament, şi nu un nume din lista de „Prieteni”! Veţi vedea cum, la necaz, doar lista rămâne lungă, iar persoanele sunt de negăsit, până răsare iar soarele pe strada ta.
Să nu ne îmbătam cu apă rece şi să fim conştienţi că ne adresăm unor persoane mai mult sau mai puţin interesate, uneori „prietene” cu noi pentru a ne ţine sub observaţie, şi nu neapărat unui club de prieteni, entuziasmaţi la maxim de ceea ce li se comunică! Să fim oleacă serioşi şi deştepţi!
Numa zâc!
Mihai Teodor Nașca