Dragoș Bardoși
Vă prezentăm, în exclusivitate, documentulComisiei Europene care a dat verdictul final: cei 6,6 milioane de euro cheltuiți de Consiliul Județean Mureș pentru Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș nu reprezintă ajutor de stat ilegal. Deși fondurile au fost risipite pe costuri operaționale și echipamente, fără a contribui la dezvoltarea infrastructurii sau creșterea traficului aerian, Bruxelles-ul a decis că sprijinul acordat respectă regulile UE. Dacă verdictul era altul banii ar fi trebuit returnați și Aeroportul Transilvania Târgu Mureș ar fi intrat într-o gaură mare din care nimeni nu știe cum ar mai fi ieșit.
În 2015, Comisia Europeană a lansat o investigație asupra ajutorului de stat oferit celor două aeroporturi din Transilvania – Cluj-Napoca și Târgu Mureș – și companiilor aeriene care operează acolo. Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Murea fost suspectat că a favorizat Wizz Air prin taxe reduse și subvenții publice. În cele din urmă, CE a concluzionat că aceste măsuri nu distorsionează piața, evitând astfel obligativitatea returnării banilor.
Tot în exclusivitate, de la Cuvântul Liber aflați că, între timp, viitorul Aeroportului Târgu Mureș este incert. Săptămâna trecută, la București, au avut loc discuții preliminare la nivel guvernamental despre transformarea Regiei Autonome Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș în societate comercială. Este vorba despre partea de activitate comercială, conform unei legi intrate în vigoare în 2023. Trendul european este ca aceste aeroporturi să devină entități comerciale private.
Rămâne de văzut ce decizii vor lua autoritățile în legătură cu acest lucru, despre care, oricum, se feresc să vorbească prea mult, fiind un subiect sensibil. Cert este că, fără ajutor de stat, aeroporturile din provinciile României ar da faliment, inclusiv cel din Târgu Mureș, care, anul acesta, se va confrunta cu o scădere a numărului de pasageri.
Comisia Europeană constată că sprijinul public acordat Aeroportului Târgu Mureș este un ajutor de stat compatibil
Vineri, 21 februarie 2025, Comisia Europeană a pus punct dosarului Aeroportului Internațional Transilvania Târgu Mure: cei 6,6 milioane de euro cheltuiți de Consiliul Județean Mureș între 2007-2009 și 2011-2019 pe costuri operaționale, plus echipamente de manipulare la sol (în anul 2011), nu sunt ajutor de stat, conform unui document oficial în posesia căruia a intrat redacția Cuvântul Liber.
„Comisia Europeană a concluzionat că sprijinul public acordat de România, în valoare de 6,6 milioane de euro, către Aeroportul Târgu Mureș, pentru finanțarea costurilor operaționale în perioada 2007-2009 și 2011-2019, precum și pentru achiziționarea de infrastructură de handling la sol în 2011, este compatibil cu regulile UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un document oficial al CE, în posesia căruia a intrat redacția noastră.
De asemenea, Comisia a concluzionat că taxele aeroportuare și reducerile oferite de aeroport în perioada 2013-2019 nu sunt selective și, prin urmare, „nu constituie ajutor de stat”.
Comisia a evaluat măsura în conformitate cu regulile UE privind ajutorul de stat, în special: Articolul 107(3)(c) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) – pentru finanțările acordate în perioada 2007-2009 și pentru achiziția de infrastructură de handling în 2011;Articolul 106(2) TFUE – pentru finanțarea aferentă perioadei 2011-2019.
„În urma investigației aprofundate, Comisia a constatat că ajutorul este proporțional, fiind strict limitat la necesarul minim și neconducând la o supracompensare. Pe baza acestor constatări, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România respectă regulile UE privind ajutorul de stat”, se arată în documentul citat.
În 2015, în urma unor plângeri, Comisia Europeană a deschis investigații aprofundate privind ajutorul de stat acordat către două aeroporturi din România (Aeroportul Internațional Cluj-Napoca și Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș) și companiile aeriene care operau aici.
Investigațiile au vizat, în special, taxele de marketing plătite către Wizz Air de Aeroportul Internațional Cluj-Napoca și taxele aeroportuare reduse oferite de Aeroportul Transilvania Târgu Mureș. În plus, Comisia a analizat și subvențiile acordate de autoritățile locale celor două aeroporturi.
Banii s-au risipit, dar scapă de verdictul UE. Ce înseamnă asta?
Hai să lămurim: dacă Bruxelles-ul ar fi zis că suma e ajutor de stat ilegal, banii ar fi trebuit returnați cu dobândă. Aeroportul, care oricum abia se ține pe linia de plutire, ar fi intrat într-o criză și mai mare. Dar Comisia, analizând prin Articolul 107(3)(c) și 106(2) TFUE, a decis că nu a fost vorba de ajutor de stat. Noi știm însă că a fost vorba de o risipă gestionată. În ceea ce privește tarifele și reducerile din 2013-2019? La fel, curate – fără favoritisme.
Să fim serioși: cei 6,6 milioane n-au fost pentru progres sau relansare. Au mers pe costuri de funcționare și echipamente, ca să dea impresia că se face treabă. Rezultat real? Zboruri rare, infrastructură veche, un aeroport care pierde teren față de Cluj sau Sibiu, iar, mai nou, a fost depășit de Brașov și Oradea. Consiliul Județean Mureș a dat banii, dar n-a construit nimic notabil.
Decizia asta ferește CJ Mureș de un scandal și de o gaură financiară, dar nu rezolvă problema: banii s-au dus fără rost.
Versiunea neconfidențială a deciziei CE va fi disponibilă sub numărul de caz SA.33769 în Registrul Ajutoarelor de Stat de pe site-ul DG Concurență al Comisiei Europene, odată ce vor fi anonimizate datele confidențiale.
Din 2026 regia autonomă se transformă în societate comercială. Parțial. Pe când privatizarea?
Săptămâna trecută, conform surselor noastre de încredere, la București, la nivel guvernamental, a avut loc o rundă de discuții preliminare despre transformarea aeroporturilor care acum sunt regii în subordinea Consiliilor Județene în societăți comerciale. Conform legii, este vorba doar despre activitățile comerciale care pot fi separate. Dar să vedem mai exact:
Conform Legii 187 din 2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, Art. IV (1), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, adică în 2026, regiile autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, cum este și cazul Regiei Autonome Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș, „se pot reorganiza de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale. Activitățile comerciale divizate vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, potrivit prevederilor prezentei legi”.
Ce înseamnă activitate comercială la Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș?
Activitatea comercială la Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș înseamnă deservirea aeronavelor la sol, adică partea de handling, bagaje, exploatarea parcării auto sau închirierea spațiilor comerciale. În continuare, activitatea de bază – deservirea aeronavelor, respectiv întreținerea și administrarea domeniului public al județului, adică pista de aterizare/decolare, platforma de parcare a aeronavelor, terminalul de pasageri – ar rămâne în obiectul principal de activitate al regiei autonome și ar continua să fie regie autonomă, care poate fi finanțată din bani publici. Cu alte cuvinte, activitatea necomercială ar rămâne în continuare în cadrul Regiei Autonome Aeroportul Târgu Mureș și ar putea fi finanțată, în continuare, din bani publici.
Ar merita însă, din punct de vedere economic, ruperea activității aeroportului în trei, patru sau mai multe societăți comerciale, fiecare cu cheltuielile ei administrative? Sau ar merita, mai bine, privatizarea aeroportului, la fel ca în alte țări europene? De altfel, se pare că optica Comisiei Europene în domeniul aeroporturilor este tocmai aceasta: privatizarea.
Șansa Aeroportului Târgu Mureș, privatizarea?
Autoritățile locale, până una-alta, finanțează funcționarea unei activități neprofitabile. Din rapoartele financiare se vede clar că Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș ar fi în fiecare an în pierdere și ar da faliment dacă din bugetul județului nu ar fi fost asigurați bani pentru funcționare.
De exemplu, în 2024, pentru susținerea activității aeroportuare, Consiliul Județean Mureș a acordat din bugetul propriu 5.248.000 lei, reprezentând compensații pentru activitățile neeconomice, și un ajutor de stat pentru investiții, în cuantum de 5.981.000 lei.
De asemenea, pentru susținerea activității de funcționare a activității aeroportuare, prin Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 53/04.04.2024, privind aprobarea unei proceduri de acordare a unui ajutor de minimis pentru susținerea activității de exploatare aeronautică a Regiei Autonome „Aeroportul Transilvania – Târgu Mureș”, a fost aprobată acordarea unui ajutor de minimis în cuantum de 1.491.000 lei.
Ar merita cel puțin o dezbatere serioasă pe această temă a privatizării, cu toate cărțile pe masă, și luată o decizie având în vedere toți factorii. Inclusiv riscul ca, odată privatizat, aeroportul să se închidă dacă nu face profit și, astfel, România să rămână fără un aeroport care are și valențe strategice.
Până una-alta, cursele sunt tot mai puține, iar zona deservită de aeroportul nostru este neatractivă din punct de vedere economic. Dovadă că Wizz Air și alți operatori privați au renunțat la cursa de Londra și, cu mult timp înainte, la cea de București, pentru că aeronavele erau goale.
Se întâmplă, în acest an, în Italia
Grupul francez de investiții Ardian a semnat un acord de exclusivitate pentru achiziționarea participațiilor deținute de Infravia (44%) și DWS (44%) în aeroporturile din Veneția, Verona și Brescia, într-o tranzacție estimată la aproximativ un miliard de euro.
Finalizarea tranzacției este preconizată până la sfârșitul anului 2025, marcând o schimbare semnificativă în structura de proprietate a acestor hub-uri aeriene strategice din Italia. Această mișcare face parte din strategia Ardian de a-și consolida poziția pe piața aeroportuară europeană.
Prin achiziția acestor aeroporturi-cheie din nordul Italiei, grupul francez își extinde influența într-o regiune crucială pentru traficul aerian european. Ardian nu este un jucător nou în domeniul infrastructurii aeroportuare, având deja experiență în administrarea unor aeroporturi din Europa.
Preluarea acestor aeroporturi va reconfigura structura de proprietate, înlocuind actualii proprietari, fondurile de investiții DWS (german) și Infravia (francez). Se așteaptă îmbunătățiri în administrare, modernizare și dezvoltare, având în vedere experiența Ardian în optimizarea infrastructurii.
Până la finalizarea tranzacției, vor urma negocieri finale, analiza reglementărilor și obținerea aprobărilor necesare. Dacă totul decurge conform planului, Ardian va deveni un jucător major în administrarea aeroporturilor italiene, investind în modernizarea și eficientizarea acestora.
Aeroporturi privatizate din Europa care funcționează bine
Voi enumera, în cele ce urmează, o parte din aeroporturile privatizate din Europa, ca exemplu că se poate și că privatizarea nu înseamnă capăt de drum.
Londra Heathrow (LHR) este privatizat 100% din 1987, Londra Luton (LTN), privatizat 100% din 1998, Viena, privatizată în proporție de 60% din 1992, Napoli (NAP), privatizat în proporție de 70% din 1997, Bruxelles (BRU), privatizat în proporție de 62,1% din 2005, Roma Fiumicino (FCO), privatizat în proporție de 95,75% din 1997, la fel ca și Roma Ciampino (CIA).
Alte aeroporturi din Europa care și-au vândut pachetul majoritar de acțiuni sunt: Londra Stansted (STN), Edinburgh (EDI), Glasgow (GLA), Aberdeen (ABZ), Liverpool (LPL), Copenhaga (CPH), Belfast (BFS), Bristol, Birmingham (BHX), Frankfurt Hahn (HHN), Düsseldorf (DUS), Malta (MLA), Budapesta (BUD), Larnaca (LCA), Pisa (PSA), Leeds Bradford (LBA), ANA GROUP – 9 aeroporturi în Portugalia, Nisa (NCE) și Lyon (LYS).
În 2001, au fost vândute 29% din acțiunile de la Aeroportul Frankfurt (FRA). De asemenea, cele două aeroporturi din Paris, Charles de Gaulle (CDG) și Orly (ORY), au vândut câte 32,5% din acțiuni în 2006.
Alte aeroporturi de pe continentul nostru care au vândut pachete minoritare din acțiunile deținute de autoritățile publice sunt: Hanovra (HAJ), Zurich (ZRH), Torino (TRN), Atena (ATH), Newcastle (NCL), Bologna (BLQ), Bruxelles Sud Charleroi (CRL), Amsterdam – Schiphol (AMS), Milano Malpensa (MXP), Milano Linate (LIN), Toulouse (TLS).