Parcul Natural Defileul Mureşului Superior (arie protejată de interes naţional)
În suprafaţă de 9.156 de hectare, Parcul Natural Defileul Mureşului Superior se află în raza administrativă a comunelor Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni din judeţul Mureş, incluzând şi rezervaţia naturală Defileul Deda-Topliţa (arie protejată). Defileul are o lungime de 33 de kilometri şi formează limita dintre Munţii Călimani şi Munţii Gurghiu, de natură vulcanică, din grupa centrală a Carpaţilor Orientali. Acesta leagă Depresiunea Giurgeului cu Podişul Transilvaniei şi reprezintă cea mai lungă străpungere prin lanţul vulcanic din ţara noastră, caracterizat de prezenţa unor sectoare foarte înguste, cu versanţi abrupţi şi înalţi, cu numeroase conuri alcătuite din bolovăniş vulcanic.
Parcul este străbătut de drumul naţional DN 15 care leagă Topliţa de Reghin, traseul fiind la fel de pitoresc şi dacă este parcurs cu trenul. Sate tradiţionale, ştranduri cu apă termală, pârtii de ski, numeroase trasee de drumeţie, puncte pentru observarea păsărilor, festivaluri gastronomice – toate acestea alcătuiesc o zonă peisagistică unică, ce merită, din plin, să fie „luată la pas”.
Foto: ro.wikipedia.org
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate: păduri de fag, de stejar, de carpen, pajişti, zone de lizieră cu ierburi înalte de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin, fâneţe montane, tufărişuri etc., adăpostind o gamă diversă de floră şi faună specifică lanţului carpatic al Orientalilor.
În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, atât foarte rare, cât şi –unele – specifice pentru această zonă: piciorul-cocoşului, brebenei , brustur-negru, ochiul-boului, mierea-ursului, vulturică, spata dracului, lăptucul oii, colţul-lupului, angelică, arnică, cucută de apă, garoafă, măselariţă, coada zmeului (foto), o specie de plantă acvatică rară, care se găseşte în mai multe locuri din Parcul Natural Defileul Mureşului.
Fauna este diversificată şi reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, peşti, amfibieni şi reptile, unele protejate prin lege. Printre mamifere se numără: lup, mistreţ, vulpe roşcată, căprioară, vidră, jder de copac, viezure, veveriţă, dihor, iepure de câmp, şoarecele de pământ, şoarecele gulerat, stârc de noapte ş.a., precum şi peşti cu specii de scobar, mreană vânătă, lipan, clean, porcuşor, lostriţă (foto).
Lostriţa – unul din cei mai nobili peşti din ţara noastră, din nefericire pe cale de dispariţie, este răspândită numai în zonele superioare ale Dunării şi pe afluenţi. În România mai supravieţuieşte în câteva râuri de munte – Dorna, Bistriţa, Tisa, Mureş. Deşi până în urma cu câţiva ani era un peşte foarte răspândit în apele de munte şi colinare, pescuitul abuziv şi poluarea au dus această specie în pragul dispariţiei. Este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la dimensiuni impresionante – au fost semnalate exemplare de peste 30 de kg. Numărul lostriţelor în România a scăzut considerabil iar arealul de viaţă este tot mai mic în fiecare an. Mureşul este printre puţinele ape mari de munte de la noi, apte pentru dezvoltarea lostriţei.
Peşteri de mulaj
Peşterile de mulaj (formate în urma erupţiilor vulcanice) sunt prezente în defileul Topliţa-Deda, între localităţile Răstoliţa şi Neagra, pe versantul drept al văii Mureşului. Cavităţile sunt de fapt urmele trunchiurilor acoperite de sedimentul vulcanic, ajuns la suprafaţă odată cu dezvoltarea văii. Sunt considerate forme unice în România, formate în urmă cu peste 5 milioane de ani, în perioada de activitate a vulcanului Călimani-Gurghiu (potrivit romanian-journeys.com/)
După relatările speologilor mureşeni, în defileu şi pe văile aferente sunt peste 100 de cavităţi, dar singura care poate fi vizitată este peştera „Căsoaia lul Ladaş”, în apropierea localităţii Androneasa. (foto – zigzagpeharta.ro)
Cascada Mezotermală Topliţa
Cascada cu apă termală de la Toplita a fost declarată monument al naturii, arie protejată de interes naţional şi rezervaţie naturală de tip biologic şi peisagistic. Apa cascadei ajunge la temperatura de 27 de grade şi este foarte bogată în calciu.
Aspectul deosebit al cascadei se datorează culorilor schimbătoare cu care-ţi încântă privirea (de la alb la brun închis). Una dintre caracteristicile sale unice este că apa cascadei îngheaţă foarte rar sau chiar deloc, păstrându-şi temperatura caldă chiar şi în mijlocul iernii.
Cu toate acestea, în iarna anului 2014, când în regiune s-au înregistrat -29 de grade Celsius, cascada a îngheţat, iar ulterior, pentru că a avut loc o creştere bruscă de temperatură, s-a rupt o parte din stâncă, prăbuşindu-se, notează visitharghita.ro. (foto – info-toplita.ro)
Gălăoaia (comuna Răstoliţa) – acces spre Scaunul Domnului
Localitatea a fost înfiinţată de 6 familii româneşti care lucrau în munţi, ca muncitori forestieri şi ajutoare de vânătoare, lângă familia contelui Kemény. După ce contele János Kemény a moştenit aproape toţi munţii Călimani, valea Gălăoaia, terenul i-a devenit locul de vânătoare preferat. Având nevoie de ajutor, a angajat câteva familii, cărora le-a atribuit şi teren. Soţia sa, Auguszta, a construit o cabană pe o stâncă în munţi, la o distanţă de 20 de kilometri de satul Ieciu, astăzi Brâncoveneşti. Valea Gălăoaia mare este un punct turistic, din care iubitorii de natură au acces la Vârful Scaunul Domnului (1.381 metri înălţime), cu o superbă panoramă asupra Munţilor Călimani şi a Văii Mureşului.(wikipedia.org/wiki/)
Bistra Mureşului (comuna Deda) – Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial
Obeliscul, amplasat în faţa bisericii, a fost dezvelit în anul 1920, pentru cinstirea memoriei ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Monumentul este realizat în întregime din piatră şi este înconjurat cu un gard din lemn. Pe faţada obeliscului este un înscris comemorativ: „Scumpilor noştri eroi din Bistra Gălăoaia/ 1914-1919”. Dedesubt sunt înscrise numele eroilor, iar în josul listei scrie: „Ridicat de cei care nu v-au uitat/ căci din sângele vostru şi lacrimile noastre/ a răsărit România Mare”. (sursa foto -merg.in/mures/de-vizitat/monumente/…); (surse documentare – primaria-alunis.ro; osrgh.ro/parc-natural…)
Ileana Sandu