Orice perioadă de post − in special Postul Paştelui şi al Crăciunului – este bună pentru sănătate şi un prilej de detoxifiere spirituală şi fizică deopotrivă. Condiţia este să faceţi alegeri înţelepte în privinţa alimentelor pe care le consumaţi.
In funcţie de tipul postului pe care îl ţineţi (catolic sau ortodox, de pildă), va trebui să renunţaţi la alimentele consumate în mod obişnuit (carne, mezeluri, ouă, lactate, în anumite zile chiar şi ulei) şi să optaţi pentru unele care să le înlocuiască cu succes – atât din punct de vedere nutriţional, cât şi gustativ. Alegând cu atenţie alimentele care vă compun meniul în aceasta perioadă, vă puteţi asigura că mâncarea de post este sănătoasa pentru organism, iar nevoile acestuia sunt îndeplinite în totalitate.
Surse de proteine in post
Dat fiind că postul implică renunţarea la consumul preparatelor de origine animală, surse esenţiale de proteine preţioase pentru organism, primul pas pentru o nutriţie echilibrată în acest răstimp este asigurarea lor din surse vegetale. Adăugaţi, aşadar, în meniu leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia), fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide, migdale, fistic, nuci caju ş.a.), ciuperci, seminţe.
Nu uitaţi nici de orezul brun ori de cerealele integrale care, pe lângă un aport valoros de proteine, asigură şi o cantitate excelentă de fibre, necesare pentru un tranzit intestinal optim şi funcţionarea bună a întregului sistem digestiv.
Nu în ultimul rând, ţineţi cont de faptul că este necesară o cantitate mai mare de proteine vegetale pentru a suplini absenţa celor de origine animală – aşadar, combinaţi zi de zi mai multe surse de proteine pentru a elimina riscul unei eventuale carenţe care vine la pachet cu oboseala accentuată, sistem imunitar slăbit şi căderea excesivă a părului.
Legumele şi fructele, esenţiale în perioada postului
Legumele şi fructele sunt o parte importantă a meniului oricând, mai ales în perioada postului, când pot suplini deficitul de nutrienţi favorizat de absenţa cărnii, ouălor şi lactatelor. Surse foarte bune de vitamine şi minerale, dar şi de fibre, legumele şi fructele sunt uşor accesibile şi pot fi consumate într-o varietate de moduri – proaspete, gătite la cuptor, aburi, pe grătar, ca atare sau in combinaţii etc.
În plus, consumul lor asigură senzaţia de saţietate în contextul unui aport caloric mic − în special în cazul legumelor; fructele, cu precădere cele dulci, precum strugurii şi bananele, ar trebui consumate cu atenţie. Legumele şi fructele bio, provenind din surse controlate, sunt alegerea optimă; dar, chiar şi atunci când nu vă este mereu la îndemână această opţiune, aceste alimente sunt de preferat celor ultraprocesate – de tipul pateurilor şi al mezelurilor vegetale, conservelor de legume din comerţ etc.
Atenţie la alimentele făinoase şi amidonoase!
Mâncarea de post este considerată frecvent nesănătoasă din cauza unor alegeri precum alimentele ultraprocesate, menţionate anterior, dar şi al făinoaselor (pâine, paste) şi amidonoaselor (cartofii) consumate in exces. Aceste alimente sunt foarte calorice, deci riscă să favorizeze creşterea ponderală şi furnizează un număr limitat de nutrienţi, situaţie care poate duce la carenţe – cu precădere în cazul posturilor lungi (Paşte, Crăciun).
Nu este nevoie să le eliminaţi din meniu, ci să le consumaţi cu moderaţie, optând, totodată, pentru varianta lor integrală – în cazul făinoaselor.
Respectarea principiilor unei alimentaţii echilibrate în perioada postului asigură ca acest interval de timp vă va furniza doar beneficii pentru sănătate – de la detoxifiere până la scădere ponderală. Iată câteva reguli pe care este important să le urmaţi şi în această perioadă:
Luaţi 3 mese şi 2 gustări, la interval de circa 2 ore, astfel încât să preveniţi instalarea senzaţiei acute de foame şi a tentaţiilor nesănătoase.
Hidrataţi-va corespunzător – consumul a 2 litri de apă sau ceaiuri neîndulcite pe zi este foarte important pentru funcţionarea optimă a organismului.
Fructele, în special dacă nu sunteţi obişnuit să le consumaţi constant, trebuie mâncate ca atare, fără alte alimente însoţitoare; asteptaţi apoi cca. 1,5-2 ore înainte să consumaţi alte alimente pentru a evita fermentarea acestora. (sursa –farmaciata.ro, discover.hubpages.com/literature/How-to-Be-Healthy-Quotes-from-Famous-People-on-Health
Martie – luna conştientizării cancerului colorectal
Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului (IARC) marchează Luna de conştientizare a cancerului colorectal 2025, subliniind cele mai recente progrese în înţelegerea acestei boli şi, în special, în înţelegerea ratelor de incidenţă, în creştere, în rândul tinerilor.
Cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial, reprezentând aproximativ 10% din toate cazurile de cancer şi este a doua cauză principală de decese cauzate de cancer la nivel mondial. Cele mai recente cifre publicate de IARC estimează că, anual, în întreaga lume, se înregistrează aproximativ 1,9 milioane de cazuri noi şi peste 900.000 de decese din cauza cancerului colorectal.
Riscul creşte odată cu vârsta: deşi majoritatea cazurilor afectează persoanele peste 50 de ani, se înregistrează o creştere alarmantă a cazurilor la persoanele tinere. Potrivit cercetărilor publicate în Clinical Gastroenterology and Hepatology, în comparaţie cu persoanele născute între 1950 şi 1954, cele născute între 1980 şi 1984 prezintă aproximativ de două ori mai multe riscuri de a face cancer colorectal, iar cei născuţi între 1990 şi 1994 – de trei ori mai multe. Această tendinţă este profund îngrijorătoare, iar cercetătorii IARC lucrează pentru a descoperi cauzele care stau la bază, precum şi modalităţi inovatoare de a diagnostica populaţiile expuse riscului.
Se estimează că până în 2040, povara cancerului colorectal va creşte la 3,2 milioane de cazuri noi pe an (o creştere de 63%) şi 1,6 milioane de decese pe an (o creştere de 73%).
Printre factorii care contribuie la dezvoltarea bolii se numără: un aport mare de carne procesată şi un aport redus de fructe şi legume, stilul de viaţă sedentar, obezitatea, fumatul şi consumul excesiv de alcool.
Simptomele comune includ diaree, constipaţie, sânge în scaun, dureri abdominale, scădere în greutate – bruscă sau inexplicabilă – oboseală şi niveluri scăzute de fier. Mulţi oameni nu au simptome în stadiile incipiente ale bolii, aceasta fiind adesea diagnosticată în stadii avansate, când opţiunile de tratament sunt limitate.
Riscul de cancer colorectal poate fi redus printr-un regim alimentar sănătos, menţinerea activităţii fizice, renunţarea la fumat şi limitarea consumului de alcool. Evaluările regulate sunt esenţiale pentru depistarea precoce.
Ratele de incidenţă a cancerului colorectal au scăzut în ţările cu venituri mari, în mare parte ca urmare a programelor eficiente de screening. Prognosticul variază în funcţie de stadiul diagnosticului. Cancerele în stadiu incipient au rate de supravieţuire mai mari decât cancerele în stadiu avansat.
Studiile au arătat că screening-ul poate reduce atât incidenţa bolii, cât şi mortalitatea, prin detectarea precoce şi eliminarea excrescenţelor precanceroase.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în ţara noastră se înregistrează, anual, 13.000 de cazuri noi şi peste 7.000 de decese. Mortalitatea prin cancer colorectal a înregistrat o creştere în România. La femei reprezintă a doua cauză de cancer (după cancerul se sân), iar la bărbaţi – a treia cauză (după cancerul de plămâni şi cel de prostată). Depistat la timp, poate fi tratat cu succes în 9 din 10 cazuri. (insp.gov.ro/2023/10/24/comunicat-de-presa-conferinta-screeningul-pentru-cancerul-colorectal/)
Luna martie a fost declarată, oficial drept Luna conştientizării cancerului colorectal în anul 2000, de către fostul preşedinte al SUA, Bill Clinton. (surse – who.int/news-room/fact –sheets /detail/colorectal cancer; hopkinsmedicine.org/news/newsroom/news-releases/2025/02/march-is-
colorectal-cancer-awareness-month)
Pagină realizată de Ileana Sandu