Situată în partea de sud-vest a Transilvaniei, în judeţul Hunedoara, Ţara Haţegului este un ţinut istoric şi etnografic, una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric, adăpostind câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară. Tot în Ţara Haţegului a fost realizată una dintre cele mai ambiţioase amenajări hidroenergetice la nivel naţional. Zona este cunoscută şi pentru fosilele de dinozauri descoperite aici.
Haţegul este accesibil pe şosea dinspre Caransebeş (DN68) şi dinspre Simeria sau Petroşani (DN66). Cea mai apropiată staţie de cale ferată este la doar 3 km de oraş, în localitatea Subcetate. Distanţa faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, Deva, este de 40 km.
Rezervaţia de Zimbri Haţeg – Slivuţ
Înfiinţată în anul 1958, Rezervaţia de Zimbri Haţeg – Slivuţ, „una dintre cele mai preţioase bijuterii naturale ale României” găzduieşte opt exemplare dintre cele mai masive animale terestre din Europa.
Rezervaţia se află la trei kilometri de oraşul Haţeg, pe DN 66 şi beneficiază de un drum auto modernizat în anul 2021, uşurând deplasarea cu maşina de la drumul naţional până în parcarea rezervaţiei.
Pădurea Slivuţ este locul unde zimbrul european (bison bonasus) poate fi observat într-un mediu natural, aproape neschimbat de-a lungul secolelor, marcând locul unde zimbrul (dispărut din fauna ţării după anul 1852) a fost reintrodus în România.
Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari şi brazi – un habitat ideal pentru cei aproximativ trei mii de zimbri care mai trăiesc în sălbăticie în toată lumea. Figură emblematică a pădurilor europene, zimbrul a ajuns aproape de dispariţie în secolul al XX-lea din cauza vânatului excesiv şi a pierderii habitatului. „Reintroducerea lui în România, începând cu perechea Podarec şi Polonka, adusă din Polonia în 1958, constituie un moment semnificativ în eforturile de conservare a acestei specii maiestuoase”, notează arsenalpark.ro.
Zimbrul este considerat cel mai greu mamifer de pe uscat, greutatea lui ajungând până la 900 de kilograme. Poate atinge o lungime de trei metri şi până la doi metri înălţime. În captivitate trăieşte, în general, în jur de 28 de ani. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790.
Din cei aproximativ 50 de pui născuţi in Rezervaţie, numai 8 au rămas în pădurea Slivuţ, restul fiind transferaţi către rezervaţia naturală din Neamţ sau grădina zoologică din Bucureşti. O lege nescrisă, dar respectată cu sfinţenie, spune că numele puilor născuţi în ţara noastră trebuie să înceapă cu litera „R” sau chiar cu indicativul „RO”, de aceea toţi cei peste 50 de pui care au văzut lumina zilei la Haţeg, de la înfiinţarea Rezervaţiei până în prezent, au purtat astfel de nume: Roman, Retezat şi Romina, Roşu, Romeo, Roxi, Rozina, Romaniţa, Rodica, Roibu etc.
Mănăstirea Prislop
Situată în localitatea Silivaşu de Sus, la 13 km de Haţeg, este unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Ridicată prin strădania celor trei mari ctitori (Părintele Nicodim, Domniţa Zamfira şi Părintele Arsenie Boca), lăcaşul atrage mii de credincioşi din întreaga ţară,veniţi aici pentru a-l omagia pe „Sfântului Ardealului”.
Mănăstirea a fost ctitorită de Sfântul Nicodim cel Sfinţit, între anii 1399 şi 1405. În secolul al XVI-lea, a fost restaurată de Domniţa Zamfira (fiica lui Moise Vodă Basarab), în timpul căreia biserica a fost împodobită cu o pictură nouă.
În toamna anului 1948, mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, l-a adus la Prislop pe ieromonahul Arsenie Boca pentru reînvierea mănăstirii sub aspect spiritual şi material. După 1948, toate lucrările de construcţie şi înfrumuseţare din mănăstire au fost fie realizate personal de părintele Arsenie, fie după desenele şi îndrumările sale. De aceea, părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al Mănăstirii Prislop.
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului
Este o arie naturală protejată de interes naţional din 2004, acceptată (2005) în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. Ţara Haţegului a ajuns notorie pe plan mondial şi datorită dinozaurilor pitici care au populat zona – o insulă în Marea Tetis – în perioada Cretacicului.
Primele cercetări asupra dinozaurilor din zona Haţegului au fost făcute de baronul Franz Nopcsa (1815-1904), după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit în 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Cercetările au fost reluate abia în anul 1977 de către paleontologul Dan Grigorescu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. Specialiştii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Ţara Haţegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului izolat şi redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor.
Tot aici s-a descoperit şi Balaurul bondoc, unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce, cu pene, care popula teritoriul ce forma Insula Haţegului cu aproximativ 70 de milioane de ani în urmă. O machetă în mărime naturală a acestui dinozaur, realizată de paleoartistul canadian Brian Cooley poate fi admirată la sediul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Universitatea din Bucureşti, din Haţeg, strada Libertăţii nr. 9A.
Geoparcul are o suprafaţă de 1.024 kilometri pătraţi, cuprinzând în totalitate localităţile: Densuş, General Berthelot, Toteşti, Răchitova, Sântămăria-Orlea, Sarmizegetusa, Haţeg şi parţial localităţile : Baru Mare, Sălaşu de Sus, Pui, Râu de Mori. Geoparcul se învecinează la sud cu Parcul Naţional Retezat şi la nord şi nord-est cu Parcul Natural Cioclovina – Grădiştea de Munte.
Muzeul Ţării Haţegului
Inaugurat pe 24 ianuarie 2005, muzeul se află în incinta Casei de Cultură din Haţeg, în centrul oraşului, lângă podul peste râul Galbena.
Ţara Haţegului este vestită pentru portul popular care păstrează numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, aşa cum se vede pe Columna lui Traian de la Roma. Din păcate, astăzi, acest port este folosit foarte rar de către locuitorii zonei. Doar de nedei mai poate fi admirat costumul bărbătesc format din pantaloni lungi, curea lată şi laibăr sau cel femeiesc alcătuit din cămaşă, opreg, catrinţă şi pieptar.
Muzeul Ţării Haţegului se afla în centrul oraşului Haţeg, lângă podul peste râul Galbena.
Pot fi admirate aici de la oale tradiţionale din lut, costume populare, linguri şi vase sculptate din lemn, până la instrumente muzicale şi jucării ţărăneşti. Să nu fiţi surprinşi când veţi vedea că ţăranii foloseau în gospodărie unelte ingenioase. Unele dintre ele, cum sunt răzătoarea sau compasul lemnarului, sunt chiar strămoşii ustensilelor moderne pe care le avem astăzi în casele noastre.
(documentare şi foto – ://www.hateg-turism.ro/rezervatia-de-zimbrii-slivut/).
La adresa menţionată poate fi consultată şi lista cu cele aproape 90 de monumente istorice din Haţeg şi Ţara Haţegului)