Psihoterapia este într-o continuă transformare, iar mindfulness-ul joacă un rol tot mai important. Integrat în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), îi ajută pe oameni să gestioneze stresul și anxietatea mai eficient.
În acest interviu, conf. univ. dr. Cosmin Popa, psiholog clincian și psihoterapeut CBT certificat internațional în cadrul Beck Institute of Cognitive-Behavior Therapy, din Philadelphia, SUA, cadru didactic UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, vorbește despre eficiența CBT, demontează mituri legat de traumă și explică modul în care tehnologia influențează practica psihoterapeutică. Discuția aduce și o perspectivă asupra viitorului psihologiei, evidențiind cum noul program de studii Psihologie din cadrul UMFST pregătește viitorii specialiști pentru provocările și inovațiile din domeniu.
Reporter: Ce beneficii aduce integrarea mindfulness-ului în terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și cum ajută această tehnică în reducerea stresului și anxietății?
Conf. univ. dr. Cosmin Popa: Psihoterapiile cognitiv-comportamentale sunt considerate astăzi din perspectivă practică și științifică intervenții psihologice de „primă linie” în tratarea majorității problemelor de ordin psihologic/psihiatric. Acest lucru se datorează în special eficacității CBT dovedită prin multe studii clinice randomizate. Din perspectiva tehnicilor mindfulness, aplicarea acestora în CBT se face într-o manieră complementară tehnicilor care vizează modificarea unor stiluri de gândire și comportamente disfuncționale. Cu toate acestea, este important de știut că mindfulness-ul aplicat în CBT nu reprezintă în niciun caz o metodă de ordin spiritual, ci se adresează unor componente separate, precum gândurile, emoțiile sau senzațiile corporale, scopul fiind de observare a acestor procese de către pacient, fără o judecată de valoare asupra lor, ci de ancorare în acest fel cu momentul prezent. Pentru a fi mai exact, dacă avem un gând supărător și începem să-i dăm prea multă importanță, adică ne concentrăm pe conținutul său, devenim din ce în ce mai preocupați și uneori mai îngrijorați cu privire la conținutul acelui gând. Dacă ne gândim că este doar un gând, că am mai avut astfel de gânduri fără să intrăm, astfel, în conținutul lui, ci pur și simplu îl remarcăm că a apărut și îl lăsăm să treacă, gândul nu ne mai preocupă și astfel nu ne simțim neliniștiți sau stresați. Așa funcționează tehnica mindfulness, îi ajută pe oameni să-și observe gândurile, emoțiile sau senzațiile, fără să le interpreteze, fără să intre în conținutul acestora. Acest lucru îi ancorează în prezent, reducând semnificativ nivelul de stres sau de anxietate.
Rep.: Care sunt cele mai răspândite mituri despre impactul traumei în dezvoltarea psihopatologică și ce dovezi științifice le contrazic?
C.P.: Trebuie să remarcăm faptul că „a curs multă cerneală” legat de acest subiect. Din punctul meu de vedere lucrurile stau în felul următor: există traume psihologice care impactează negativ persoana și îi afectează starea emoțională dar și funcționarea în rolurile zilnice din familie, serviciu, societate etc. Dar problema este legată de faptul că au apărut teorii care se află în zona pseudoștiințifică, aproape mistică, care postulează faptul că trauma poate să fie transgenerațională și să se transmită de la o generație la cealaltă sau peste generații. De asemenea, dacă o persoana a avut parte de un stil educațional în copilărie bazat pe critică sau severitate din partea părinților, atunci persoana este traumatizată. Și exemplele pot continua. După cum spuneam, atunci când ființa umană se confruntă cu situații precum războaie, cataclisme, catastrofe naturale, accidente grave, jafuri cu rănirea victimei, viol etc., nivelul de teroare și stres la care este supusă o ființă umană poate determina apariția psihotraumelor. Însă aceste lucruri reprezintă excepțiile și nu regula. Mai mult decât atât, ființa umană are o mare capacitate de reziliență și doar puține persoane dezvoltă o tulburare de stres post-traumatică complexă sau nu, marea parte a oamenilor reușind să depășească aceste perioade deosebit de dificile, generate de evenimentele mai sus-menționate. Marele pericol indus de aceste așa zise traume generaționale sau contextuale legate de copilărie constau în faptul că transformă problemele oamenilor în ceva aproape mistic. Această abordare îl face pe om să devină prizonierul propriilor sale iluzii, induse de faptul că nu are control asupra vieții sale, ceea ce este complet neadevărat. De-a lungul timpului, am întâlnit oameni care au trecut prin traume inimaginabile și acești oameni au reușit să depășească acele momente. Știți care a fost motivul? Ei! Au reușit datorită lor pentru că au devenit auto-eficienți. Au învățat cum să se ajute. Și asta cred că contează cel mai mult.
Rep.: În ce fel se diferențiază noul program de Psihologie de la UMFST de alte programe similare din țară?
C.P.: Colaborarea pe care o avem cu colegii medici de diferite specialități ne permite să le oferim studenților nu doar cunoștințele de care au nevoie, ci și posibilitatea de a efectua diferite stagii practice în cadrul unor clinici de specialitate (exemplu: stagiile practice derulate în neurologie, reumatologie, în care întâlnim o prevalență crescută a tulburărilor de sănătate mintală în rândul pacienților).
Rep.: Cum credeți că va evolua domeniul psihologiei în următorii ani și ce schimbări majore anticipați în practica psihoterapeutică?
C.P.: Lumea este într-o perpetuă schimbare, iar așa cum multe lucruri se schimbă natural în jurul nostru, la fel se întâmplă și în domeniul psihologiei și psihoterapiei. În urmă cu 15 ani, când tratam atacul de panică în psihoterapie, aveam parte de resurse destul de limitate. Câteva fișe pe care pacientul le completa, jurnale de monitorizare zilnică a gândurilor negative și cam atât. Imaginați-vă faptul că astăzi, pentru a trata aceeași tulburare, avem aplicații mobile, pe care pacientul le folosește pentru a-și monitoriza starea fiziologică, a-și îmbunătăți calitatea somnului și a combate insomnia etc. Și pentru că tot am discutat despre mindfulness, voi da un exemplu din această zona. Avem un client care efectuează un exercițiu de minfulness în cabinet cu psihoterpeutul și concomitent își înregistrează acest exercițiu pe smartphone. În săptămâna dintre ședințe, la intervale regulate, clientul ascultă în căști acea înregistrare, ceea ce contribuie la o scădere a nivelului de stres și de anxietate, și la o creștere a toleranței distresului. Cum vi se pare acest lucru? Cu siguranță un progres remarcabil, atât din punct de vedere metodic, cât și tehnologic. Cred ca acesta va fi viitorul psihologiei, unul în care psihologul va trebui să integreze tehnologia modernă în practica sa și aici un rol important îl va avea creativitatea acestuia. Acest lucru va putea să facă diferența în viitor, dintre o intervenție eficientă și una mai puțin eficientă.
Rep.: Cum contribuie evenimentele academice, precum conferințele și webinariile internaționale, la dezvoltarea viitorilor specialiști în psihologie?
C.P.: Prin intermediul evenimentelor organizate în context academic, studenții au posibilitatea de a accesa informații specializate și validate științific, facilitate de către experți consacrați național și internațional în domeniul lor de activitate. De asemenea, un alt avantaj major al participării la conferințe și webminarii este reprezentat de cunoașterea principalelor direcții de cercetare în diferite specialități, astfel încât studenții își pot alege într-o manieră bine documentată și argumentată empiric orientarea profesională.
Rep.: Ce sfaturi le-ați oferi studenților care doresc să urmeze acest program de studii, având în vedere cerințele academice și profesionale ale domeniului?
C.P.: Încurajăm studenții să se înscrie la programul de studii Psihologie al UMFST G.E. Palade Târgu Mureș datorită abordării interdisciplinare aplicate pentru înțelegerea proceselor psihologice cu implicații în diverse specializări profesionale incluzând psihologia clinică, educațională, organizațională, precum și partea de consiliere psihologică și psihoterapie. De asemenea, programul promovează coroborarea cunoștințelor teoretice cu partea practică prin intermediul oportunităților multiple și aplicațiilor dedicate consolidării competențelor practice. Recomandăm viitorilor studenți interesați de acest domeniu să abordeze procesul studiului într-o manieră flexibilă și creativă, în același timp adoptând o atitudine perseverentă și responsabilă.
A consemnat Larisa Suci, masterand Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”, UMFST G.E. Palade Târgu Mureș