Teatrul Naţional
Înfiinţat la 10 martie 1946 de regizorul Tompa Miklós ca teatru secuiesc, cu spectacole în limba maghiară, teatrul devine intercultural în 1962, odată cu înfiinţarea secţiei române, prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri, funcţionând cu cele două secţii, sub denumirea Teatrul de Stat Târgu Mureş .
Majoritatea actorilor fondatori ai secţiei române au fost absolvenţi ai Universităţii de Teatru din Bucureşti: Minodora Condur, Valentina Iancu, Camelia Zorlescu, Alexandru Arşinel, Constantin Diplan, Barbu Baranga, Mihai Dobre, Mihai Gingulescu, Vasile Vasiliu, Viorel Comănici,Valentino Dain şi alţii.
Cea dintâi premieră în limba română a avut loc în noiembrie 1962, cu piesa „Dacă vei fi întrebat” de Dorel Dorian – un eveniment istoric, constituind „primul examen în faţa publicului”, după cum consemna „Steaua Roşie”, ziarul mureşean din acele timpuri. Spectacolul a avut loc în sala de concerte a Palatului Culturii, adaptată, la acea vreme, pentru a găzdui şi spectacolele de teatru ale celor două secţii.
Textul ales pentru prima piesă în limba română fost unul de mare actualitate pentru acele timpuri, astfel că spectacolul nu a fost important numai prin evenimentul istoric pe care l-a reprezentat, ci şi prin subiectul abordat: elucidarea „cazului Vancea”, despre uciderea unui muncitor comunist chiar în noaptea de 23 august 1944, notează actriţa şi profesoara de teatru Saşa Pânzaru, fost secretar literar la Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania Liviu Rebreanu.
Debutul stagiunii 1973-1974 coincide cu inaugurarea clădirii Teatrului.
Lucrările (1969-1973 au fost executate de Trustul de construcţii-montaj din Târgu Mureş, după proiectul unui colectiv format din arhitecţii bucureşteni Constantin Săvescu (şef de proiect), Mihaela Savu şi Vladimir Savu. Poarta din aramă bătută, profilată, a fost executată de sculptorul târgumureşean László Hunyadi, iar ferestrele şi şi elementele de decoraţiuni sunt stilizări ale unor motive populare româneşti şi secuieşti. Pereţii foaierului de sus sunt decoraţi cu uriaşe tapiserii cusute de mână, de ţărănci din nordul Moldovei, după proiectul Aspasiei Burduja.
Pentru realizarea acestei monumentale clădiri, colectivul de proiectanţi a fost distins cu Premiul Arhitecţilor din România pe anul 1973.
În 1978 Teatrul de Stat din Târgu Mureş îşi primeşte titlul de Teatru Naţional, funcţionând, în prezent, cu cele două secţii: română – Compania „Liviu Rebreanu”, şi maghiară – Compania „Tompa Miklós”, continuatoare a Teatrului Secuiesc din Târgu Mureş, a cărui primă reprezentaţie a avut loc în martie 1946, la Palatul Culturii, cu opereta Ţara surâsului (A mosoly országa) de Franz Lehár, în care au jucat actorii orădeni György Lóránt şi Irén Kovács. https://teatrunational.ro/teatrul-lr/descriere/
Teatrul Studio
Aflat în subordinea Universităţii de Arte din Târgu-Mureş, Teatrul Studio are ca obiectiv principal promovarea, în arealul local şi regional a produsului acestei şcoli teatrale: absolvenţii claselor de actorie, regie, teatrologie şi pedagogie muzicală.
În perioada 1954-1962, spectacolele de absolvire ale studenţilor Institutului de teatru „Szentgyörgyi István” de la acea vreme au fost prezentate, alături de cele ale Teatrului de Stat, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureş.
Inaugurat în octombrie 1962, Teatrul Studio a devenit, în timp, un nucleu de polarizare şi atracţie nu doar pentru studenţii şi cadrele didactice ale universităţii, ci şi pentru publicul târgumureşean, consacrându-şi pe parcursul anilor virtuţile unui veritabil teatru profesionist, cu performanţe deosebite, concretizate în participări la festivaluri naţionale şi internaţionale, premii, distincţii.
Prima stagiune teatrală, avându-i la pupitru pe György Kovács, Lajos Kamíves Nagy şi Géza Gergely, a fost vizionată de 19.864 spectatori, în 105 reprezentaţii publice.
Maeştri precum Lajos Szabó, László Tarr, Imre Nagy, Miklós Tompa, Constantin Codrescu, András Csorba, Călin Florian, Loránd Lohinszky, Dan Alecsandrescu, Levente Kovács, Constantin Doljan şi alţii şi-au confirmat vocaţia şi talentul ca formatori ai tinerilor actori.
Pe parcursul existenţei sale, teatrul a pus în scenă importante texte din dramaturgia naţională şi universală. După 1976, de la reorganizarea secţiei române a Universităţii, repertoriul acesteia, cu trei sau patru premiere pe stagiune, a cuprins atât autori consacraţi: I.L.Caragiale, A.P.Cehov, V.Alecsandri, A.Strindberg, Mircea Stefănescu, Bertolt Brecht, H.Ibsen, W.Shakespeare, Moliere, Marin Sorescu, Mihail Sebastian, Eugen Ionesco, Carlo Goldoni ş.a.
Teatrul a fost renovat complet în anul 2006 şi dotat cu cea mai modernă tehnică de scenă: masă mixaj, micro porturi, instalaţie pentru traducere simultană la căşti, cu ateliere noi de croitorie, tâmplărie, lăcătuşerie, pictură decoruri. (sursa şi foto – teatrulstudio.ro)
Teatrul Ariel
Teatrul, cu cele două secţii ale sale – română şi maghiară – prezintă spectacole de animaţie pentru preşcolari şi şcolari, spectacole experimentale pentru tineri şi adulţi, iar din anul 2000 dezvoltă proiecte de teatru educaţional.
Înfiinţat în 1949, într-un imobil de pe strada Poştei nr. 2 din Târgu Mureş, este unul din cele trei teatre pentru copii şi tineret din România cu secţii in limbile română şi maghiară şi unul din cele mai mari de acest fel din ţară.
Secţia română a luat fiinţă în anul 1963, primele spectacole fiind regizate de Antal Pál, unul dintre întemeietorii teatrului de păpuşi din Târgu Mureş. Au regizat apoi, la secţia română: Mihai Raicu, Claudiu Cristescu, reputatul şi regretatul Harag György , urmaţi, peste decenii, de Dan Alecsandrescu, Kovacs Ildiko, Maria Mierluţ, Cristian Pepino ş.a.
În ciuda greutăţilor materiale, a sediului impropriu (un fost restaurant), a interdicţiilor repertoriale din anii dictaturii comuniste, artiştii au dat dovadă de curaj, afirmând, prin comportamentul lor profesionist, autonomia creaţiei. Repertoriul a cuprins valori ale literaturii române și maghiare clasice şi contemporane – Ion Creangă, Sándor Petőfi, Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu, Gellu Naum, Alecu Popovici, Valentin Silvestru, Mihai Sin, Mihály Vörösmarty, János Arany, Éltető József, Fodor Sándor, György Menes.
Participările la festivaluri naţionale şi internaţionale, turneele in ţară şi străinătate (Pakistan, Iordania, India, Ungaria, Bulgaria, Franţa, Italia, Polonia, Iugoslavia etc.) au fost încununate de succes şi de numeroase premii de regie şi interpretare.
Cunoscut până în 1991 pur şi simplu ca „teatrul de păpuşi”, a fost numit Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL de directoarea de atunci, Smaranda Enache.
În 1999 s-a înfiinţat programul Underground, proiect derulat în colaborare cu Fundaţia Dramafest, în cadrul căruia se realizează spectacole destinate tinerilor, experimentând diverse forme şi resurse teatrale, bazate în mare măsură pe tehnicile de animaţie.
După 63 de ani de existenţă, în 2012, Teatrul Ariel s-a mutat în fostul Palat Cultural Evreiesc (strada Poligrafiei nr.4), construit în 1927, găzduind, până în 1945, toate trupele de teatru ambulante care traversau oraşul. Restaurarea clădirii primului teatru propriu-zis din oraş s-a finalizat în 2012, reintrând astfel în circuitul cultural târgumureşean în timp ce îşi păstrează aspectul de monument istoric.
Teatrul este dotat cu trei săli de spectacole: o sală mare, o sală de studio (Studio Ariel) şi o sală de conferinţe multifuncţională pentru mai multe tipuri de proiecte derulate de Ariel.
(cjmures.ro/Cultura/ariel.htm; teatrulariel.ro)
Teatrul Scena
Realizat în cadrul Fundaţiei Scena, teatrul cu acelaşi nume (director – Liviu Pancu) şi-a început activitatea în anul 2001, odată cu Tabăra de Vară Scena. În cetatea târgumureşeană au fost prezentate, în aer liber, spectacolele „Romeo şi Julia”, „F 451”, „Hamlet”, „Cei trei muşchetari”, „Eu”, „Zamolxe”, „Oedip Rege”, toate avându-l ca regizor pe Liviu Pancu. În cadrul Teatrului Scena, aflat în Basionul Croitorilor din Cetatea Târgu Mureş, în afara activităţii teatrale, au loc şi expoziţii, lansări de carte, concerte, workshopuri, festivaluri).
La mijlocul acestei luni, cele 80 de locuri din incintă s-au dovedit insuficiente pentru iubitorii de teatru, la spectacolul cu piesa „Imigranţii” după Slawomir Mrozek, în regia şi adaptarea lui Sorin Misirianţu, avându-i ca interpreţi pe Csaba Ciugulitu şi Liviu Pancu.
Scena se prezintă ca „un teatru mic, cu oameni inimoşi şi planuri mari”.
INCUBATOR 13
În Turnul Porţii, la intrarea în Cetatea Medievală Târgu Mureş, îşi desfăşoară activitatea INCUBATOR 13, o echipă de tineri care fac muzică, teatru, arte vizuale, sub coordonarea actorului şi regizorului Rareş Budileanu organizând o serie de evenimente culturale, „in progress”, într-un spaţiu artistic în expansiune, în care lucrurile se fac „aici şi acum”: „Sigur – toată lumea spune poveşti. Dar puţine poveşti se spun pe loc şi puţini vă fac loc în povestea lor. În lumi tot mai deconectate, am deschis un spaţiu independent în Turnul Porţii (din mai 2022), în care să facem lucrurile aici şi acum. La Incubator 13 improvizăm lumi noi în KaBoom Unlimited Impro , aducem muzică bună care nu trebuie să scape ascultării, punem culori pe pânză şi pe hârtie, completăm educaţia formală şi o regândim prin ateliere practice prin proiectul ExplozivART , mergem în locuri mai puţin explorate, prin spectacole de teatru diverse tematice. Din 2018, spunem lucruri pe care le simţim importante. Şi încă mai avem multe de spus”. (sursa şi foto – incubator13.ro)
3g HUB
Cu sediul în Bastionul Măcelarilor din Cetatea Târgu Mureş, compania independentă 3g HUB produce, începând din 2015, evenimente culturale pe teme de actualitate, „vorbind sincer şi direct, prin intermediul artei, despre acele lucruri care nu ne lasă să mergem mai departe”, cultivând interdisciplinitatea şi libera exprimare artistică: „Fiind localizaţi într-un oraş/zonă multietnic/ am pus accentul pe multilingvism încă din primele spectacole actorii noştri vorbind limbile română, maghiară sau/şi germană chiar şi în acelaşi spectacol. Prin proiectele noastre am dezbătut teme sociale (Terapie socială prin teatru contemporan), am încurajat scrierea de text nou de teatru (eurOpinions), am produs primul proiect de artă stradală din comunitate (Metamorfoze – proiect de artă stradală) şi am organizat tabere anuale de film-making, încurajând totodată debutul artistic al tinerilor studenţi facilitând astfel apariţia noii generaţii de independenţi”, detaliază reprezentanţii companiei pe pagina lor de socializare.
Ileana Sandu