Parcul Naţional Piatra Craiului, arie protejată de o valoare peisagistică excepţională, reprezintă o zonă importantă de practicare a turismului şi alpinismului, Munţii Piatra Craiului formând o creastă lungă de aproape 25 de kilometri şi înălţimi de peste 2.000 de metri, desfăşurată între Podu Damboviţei şi Zărneşti – localitatea cea mai importanta pentru accesul in partea nordică a masivului. Vârful „La Om” („Piscul Baciului”) este cel mai înalt, măsurând 2.238 de metri.
Situat în Carpaţii Meridionali, Parcul include Creasta Pietrei Craiului, în totalitate, şi spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Creasta Pietrei Craiului este cea mai lungă şi cea mai înaltă creastă de calcar din România.
Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca parc naţional a fost acela de a asigura conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea şi încurajarea turismului. Aici se regăsesc 1.1170 de specii de plante (aproape 30% din totalul plantelor din ţara noastră), dintre care 181 sunt ocrotite. Cele mai cunoscute sunt: garofiţa Pietrei Craiului, tisa, angelica, sângele voinicului, macul galben, linariţa, floarea de colţ, gladiola sălbatică, bujorul de munte, precum şi 41 de specii de orhidee de munte, dintre cele 58 existente pe teritoriul României. În ce priveşte fauna, din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna întregii ţări, peste 40% trăiesc în Piatra Craiului.
Parcul Naţional Piatra Craiului, în suprafaţă totală de 14.773 hectare, se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, cuprinzând zone ce aparţin de localităţile Zărneşti, Moeciu (satele Măgura şi Peştera), Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Peste 2.600 de hectare se află pe teritoriul oraşului Zărneşti, acesta constituind şi baza de plecare spre cele mai frumoase trasee montane din Piatra Craiului – un veritabil brand, cu mari şanse de a spori turismul braşovean şi dezvoltarea economică a întregii zone. De altfel, Munţii Piatra Craiului sunt principala atracţie turistică a zonei Zărneşti, unde se pot practica plimbările cu căruţele trase de cai, spre comunele apropiate Măgura sau Peştera.
LiBEARty, sanctuarul urşilor captivi
„LiBEARty” Zărneşti, în suprafaţă de aproximativ 60 hectare de pădure, este prima rezervaţie naturală pentru urşii captivi din ţara noastră, situată în pădurea de pe dealul de la intrarea în Zărneşti dinspre Braşov. Sanctuarul a fost creat in memoria ursoaicei Maya şi găzduieşte, în prezent, peste 70 de urşi, salvaţi de la o viaţă crudă şi abuzivă de captivitate. Majoritatea au fost salvaţi din cele mai mizerabile şi minuscule cuşti, unde au fost doar obiecte de distracţie pentru restaurante, hoteluri, fabrici, benzinarii, circuri sau chiar mănăstiri.
„LiBEARty” a început în 2005 şi este rezultatul colaborării dintre Primăria Zărneşti şi Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor. În perimetrul parcului, urşii au locuri pentru adăpost, pentru hrănire, copaci de căţărat şi bazine cu apă. Rezervaţia este deschisă publicului având un orar prestabilit pe timpul verii, iar în restul anului poate fi vizitată printr-o programare telefonică.
Circuitul de motocros Breghina
Circuitul de motocros Breghina-Zărneşti datează din 1954 – iniţiativa Uzinei Mecanice Tohan şi a Clubului Sportiv Torpedo – şi a funcţionat aici timp de trei decenii, după care, în anul 1984, din considerente administrative, a fost închis. Şase ani mai târziu a fost reactivat, iar din 1992 circuitul intră în operarea clubului Vectra Zărneşti, fiind obiectul multor acţiuni de amenajare.
In 1996, aici a avut loc prima etapă de campionat motocros european din Romania, iar în 2002 circuitul a primit omologarea Uniunii Europene de Motociclism, devenind o prezenţă constantă în calendarul Campionatului European de Motocros, la clasele MX65 si MX85, cărora li se alătură din 2006 şi clasa MX Juniori. În 2004 pe acest circuit a avut loc Trofeul Naţiunilor Europene. Este considerat circuitul cu viteză medie pe tur cea mai mică – recordul este de 38 km/h, iar riderii au la dispoziţie toată gama de elemente: step ups, step downs, valuri, trambuline etc.
Peştera liliecilor
Situată pe platforma Branului, la o altitudine de 950 de metri, este cunoscută şi sub numele de Peştera Mare sau Peştera Bădichii: existenţa ei este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, printre care specii rar întâlnite, supravegheate atent de specialişti. Intrarea în peşteră se face printr-un culoar îngust, urmat de o grotă cu podea ascendentă şi de o galerie. În interior se pot admira formaţiuni calcaroase jurasice, formate de-a lungul secolelor, printre care aşa-numitele „lacrimi ale pământului”. De-a lungul galeriilor curge un pârâiaş de mâl, ce intră adânc în interiorul peşterii.
- Primele atestări documentare ale Pietrei Craiului datează de peste 250 de ani. Primele măsurători topografice atestate documentar sunt făcute de Institutul Cartografic din Viena şi sunt incluse în hărţi ale Ţării Bârsei. Echipa a fost însoţită de jurnalistul Anton Kunz care a ajuns pe vârful „La Om” în 1842, aceasta fiind prima ascensiune documentată.
- Primele cercetări atestate documentar asupra florei din Piatra Craiului datează din secolul al XVII-lea. Printre primii interesaţi de acest domeniu se numără J. Lerchenfeld şi farmacistul sibian P. Sigerus. Planşele lor de ierbar se găsesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.
- Garofiţa Pietrei Craiului este unică în lume. Înfloreşte în lunile de vară (iulie-august) iar modelul din interiorul florii este unic pentru fiecare exemplar în parte.
- Prima hartă modernă a masivului este realizată în 1938, de E. Jenkelius.
- În 1881 se construia una dintre primele cabane din masiv la Plaiul Foii, ridicată de către Asociaţia Carpatină Ardeleană (SKV). În 1897 a fost construită şi Cabana Curmătura, de către Societatea Carpatină Ardeleană (EKE)
Avenul (cavitate naturală formată pe roci solubile) de sub Colţii Grindului (Dâmbovicioara, judeţul Argeş) este cea mai adâncă peşteră din România -769 m, record stabilit în 2019 în urma unei tabere de explorare.
Mai multe despre ariile protejate ale judeţului Braşov – în albumul Natura Braşovului, editat de ProPark; acesta poate fi descărcat gratuit de pe www.propark.ro/NaturaBrasovului.pdf.
Surse documentare şi foto: romaniasalbatica.ro/ro/parc-national/piatra-craiului; primaria-zarnesti.ro/turism/obiective-turistice/parcul-national-piatra-craiului…)
Ileana Sandu