La nivel mondial, peste un miliard de oameni au hipertensiune arterială (HTA), boala rămânând – în ciuda prevalenţei crescânde – neînţeleasă, pe scară largă. Cercetătorii demontează câteva mituri legate de HTA.
- HTA nu este o boală gravă
Fals. HTA poate fi, cu siguranţă, o afecţiune foarte gravă. Fără tratament, cresc riscurile pentru: atac de cord, accident vascular cerebral, boli de rinichi, insuficienţă cardiacă, angină, pierderea vederii şi boli ale arterelor periferice. În timp, poate determina reducerea elasticităţii arterelor, fenomen care, la rândul său, scade cantităţile de sânge şi de oxigen care ajung în inimă, deteriorând-o. Poate afecta şi vasele de sânge ale creierului, crescând riscul ca ele se blocheze sau „să explodeze”. - HTA este inevitabilă, odată cu înaintarea în vârstă
Fals. Hipertensiunea nu este inevitabilă şi nu este o parte normală a îmbătrânirii. Deşi este mai frecventă în rândul vârstnicilor, ea poate să apară la adulţii de vârstă mijlocie, dar şi la tineri. - Dacă aş suferi de hipertensiune, aş avea simptome
Fals. Singura modalitate de a depista HTA este măsurarea tensiunii arteriale. De obicei, nu există semne sau simptome care să indice că o persoană are hipertensiune. Acesta este şi motivul pentru HTA este cunoscut drept „ucigaşul tăcut”. - Mulţi membri ai familiei mele au hipertensiune, deci nu pot face nimic
Fals. Cu toate că, potrivit cercetărilor, hipertensiunea are o anumită componentă genetică, nimeni nu este „scutit”. Adesea, afecţiunea se dezvoltă din cauza factorilor legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi regimul alimentar şi alţi factori pe care genele nu îi influenţează.
Autorii unui studiu din 2018 au analizat datele genetice, stilul de viaţă şi starea de sănătate la un număr de 277.005 de persoane, conchizând: „Respectarea unui stil de viaţă sănătos, un consum limitat de alcool, un indice scăzut de masă corporală şi o activitate fizică crescută sunt asociate cu tensiunea arterială mai mică, indiferent de tensiunea arterială subiacentă unui risc genetic. Respectarea unui stil de viaţă sănătos este asociată cu un risc mai mic de infarct miocardic, accident vascular cerebral şi boli cardiovasculare, fără vreo legătură cu predispoziţia genetică.” - Nu folosesc sare de masă, deci nu-mi fac griji cu privire la aportul de sodiu
Parţial, adevărat. OMS recomandă nedepăşirea consumului zilnic de 5 grame de sare de masă, pentru a ajuta la menţinerea unei tensiuni arteriale sănătoase: „Ar putea fi prevenite 2,5 milioane de decese în fiecare an, dacă consumul global de sare ar fi redus la nivelul recomandat”. Cu toate acestea, numai evitarea sării de masă nu este suficientă atunci când se limitează aportul total de sare. Este importantă citirea etichetelor, deoarece sarea apare într-o gamă largă de alimente, uneori în cantităţi foarte mari.
Potrivit Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, aproximativ 40% din aportul zilnic de sodiu provine din alimente precum: pâine, pizza, sandvişuri, mezeluri, supe, gustări sărate (chipsuri, popcorn, covrigi şi biscuiţi), brânză, ouă. Alimentele ultraprocesate sunt deosebit de bogate în sare. Consumul acestora – băuturi răcoritoare, ciocolată, chipsuri, bomboane, cereale îndulcite pentru micul dejun şi supe la plic – poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea altor boli. Un studiu publicat în British Medical Journal (BMJ), care a inclus date de la peste 100.000 de persoane, a constatat că „o creştere cu 10% a proporţiei de alimente ultraprocesate din dietă a fost asociată cu o creştere semnificativă, de peste 10% ,a riscurilor de cancer, inclusiv de sân”. - Când hipertensiunea răspunde la tratament, pot să renunţ la medicamente
Fals. Persoanele care iau medicamente pentru tratarea HTA pot constata că tensiunea arterială revine la normal. Cu toate acestea, pentru mulţi oameni, hipertensiunea este o afecţiune pentru tot restul vieţii. Este important să urmaţi recomandările medicului şi să reduceţi doza sau să opriţi administrarea medicamentului numai atunci când medicul confirmă că acesta este cel mai bun mod de acţiune. Potrivit American Heart Association (AHA): „Obişnuiţi-vă cu gândul că va trebui, toată viaţa, să vă trataţi pentru HTA. Medicii vor reduce, uneori, dozele de medicament ale unei persoane, după atingerea tensiunii arteriale normale şi menţinerea acesteia timp de un an sau mai mult, deşi se întâmplă rar ca tratamentul să fie întrerupt în totalitate. O anumită formă de tratament trebuie continuată pe tot parcursul vieţii, pentru rezultate bune”. - Hipertensiunea se vindecă
Fals. În prezent nu există niciun remediu pentru hipertensiune, doar modalităţi de a gestiona afecţiunea şi de a reduce impactul acesteia asupra sănătăţii: reducerea consumului de alcool, exerciţii fizice, gestionarea stresului, renunţarea la fumat, menţinerea unei greutăţi corporale moderate, tratament medicamentos recomandat de medic. - Numai bărbaţii suferă de HTA
Fals. Deşi oricine poate dezvolta hipertensiune, bărbaţii prezintă un risc mai mare, până la vârsta de 45 de ani. De la 45 la 64 de ani, toată lumea are un risc similar de a dezvolta HTA. Cu toate acestea, după vârsta de 64 de ani, riscul pare să fie mai crescut în rândul femeilor.
În concluzie, hipertensiunea este pe cât de răspândită, pe atât de gravă. Deşi poate fi o afecţiune pe tot parcursul vieţii, există multe modalităţi de a o gestiona şi de a reduce riscurile pentru sănătate asociate acesteia. Abordând miturile legate de hipertensiune, putem contribui la reducerea impactului acesteia asupra societăţii, confruntându-ne direct cu factorii de risc şi lucrând împotriva lor. (sursa – medicalnewstoday.com, healthline.com, who.org)
Ileana Sandu