Poiana cu narcise Gurghiu
În suprafaţă de 3 hectare, Rezervaţia botanică Poiana cu narcise Gurghiu este o arie protejată de interes naţional, situată pe teritoriul administrativ al comunei Gurghiu, pe drumul judeţean DJ 153C, care leagă municipiul Reghin de comuna Ibăneşti. „Zeiţa” celor 164 de specii de plante care cresc în voie pe cuprinsul fâneţei de la poalele Munţilor Gurghiu, este, fără îndoială, narcisa (Narcissus stelaris). Lunile aprilie şi mai sunt perioada optimă pentru a admira această, „splendoare în iarbă” şi pentru a simţi mirosul îmbietor al florilor. Potrivit specaliştilor de la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Reghin, numărul de exemplare pe mp în această staţiune variază între 2 şi 10. În această rezervaţie botanică mai pot fi observate şi alte specii de flori, precum laleaua pestriţă, irisul siberian, stupitu cucului, piciorul cocoşului ş.a., oferind zonei un aspect peisagistic deosebit. Căi de acces: Drumul naţional DN16, pe ruta: Cluj-Napoca-Zorenii de Vale – Cămăraşu – Silivaşu de Câmpie, Bistriţa-Năsăud –Urmeniş – Fărăgău – Reghin – drumul judeţean DJ153 – Gurghiu.(foto – facebook.com)
Pădurea Mociar – Cea mai bătrână din România
Padurea de stejari seculari de la Mociar, situată aproape de Reghin, între localităţile Solovăstru, Beica de Jos şi Gurghiu, a fost declarată arie protejată de interes naţional datorită interesului ştiinţific deosebit, vârsta stejarilor seculari fiind cuprinsă intre 400 şi 500 de ani. cu o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,00 m şi înălţimi de 23 m.
Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, fiind şi cea mai veche pădure din România şi una dintre cele mai vechi din Europa. Pare desprinsă din filmele cu păduri fermecate, în care căutăm luminişul pentru a ieşi din labirintul magic.
Pădurea reprezintă un interes ştiinţific deosebit datorită vârstei stejarilor. Vitalitatea lor este, însă, redusă, cu fructificaţie la intervale de 10-15 ani, având seminţe sterile. Fauna este caracteristică pădurilor de stejari din zonele colinare: căpriorul, mistreţul, iepurele, păsări răpitoare de zi şi de noapte.
Pădurea se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 48 de hectare , la altitudinea de 400 m şi o veţi întâlni cu siguranţă dacă vă îndreptaţi spre staţiunea Sovata. Trecând prin satul Nadăşa, veţi ajunge într-o aşezare pitorească, întinsă de-a lungul Văii Mociar, străjuită de dealuri acoperite cu pajişti.
Aproximativ 300 de arbori au 650 – 720 ani. Din străfundul pădurii izvorăşte un afluent al râului Mureş, pârâul cu acelaşi nume.
Pădurea a fost declarată rezervaţie naturală forestieră în anul 1932, pentru protejarea stejarilor seculari (Quercus robur), cu înălţimea de 15-20 m, diametrul între 1,5-4 m şi un coronament haotic cu ramuri noduroase, uscate spre vârf.
Aria naturală se află pe teritoriul comunei Gurghiu, în imediata apropiere de drumul judeţean DJ153C, care leagă municipiul Reghin de satul Hodac.
Găsim aceşti stejari seculari şi fagi în apropierea şoselei care face legătura cu staţiunea turistică Sovata, printre dealuri domoale acoperite cu pajişti şi păduri. Pădurea este destul de rară şi situată într-o zonă mlăştinoasă.
(foto – flickr)
Parcul dendrologic de la Gurghiu
Parcul Dendrologic Gurghiu este printre cele mai bine păstrate parcuri istorice ale Transilvaniei, cu o vechime de aproape 300 de ani.
În curtea castelului feudal din Gurghiu se poate vizita acest parc, înfiinţat prin anul 1740 de familia Bornemisza. În incinta parcului există peste 350 de specii rare, conservate. Dintre acestea circa 100 sunt arbori exotici, aduşi din Statele Unite ale Americii, Australia, Turcia, Japonia, iar restul sunt arbori autohtoni.
Parcul deţine o reţea de apă, un lac populat cu păsări acvatice, o insulă, precum şi o reţea de alei bine definită. Originalitatea i se datorează şi de alte construcţii vechi: căsuţa de pe malul lacului, câteva căbănuţe de lemn şi un foişor.
Parcul oferă vizitatorilor prilejul de a se relaxa într-o ambianţă naturală, iar celor pasionaţi de botanică posibilitatea de a–şi îmbunătăţi cunoştinţele. Intrarea în parc este gratuită. (foto – Facebook)
Stejarul secular Pădurea Rotundă – simbol al trecerii timpului
Cunoscut şi sub numele de „Stejarul singuratic”, este situat pe platoul de lângă Pădurea Rotundă, veghind, singur şi stingher, de pe deal, asupra oraşului. Imaginea lui a apărut în nenumărate ilustrate reprezentative pentru Reghin. În anul 2010, a intrat în competiţia „Arborele anului” şi s-a clasat pe locul locul VI din 87 de arbori nominalizaţi la nivel de ţară.
Se pare că, arborele a fost plantat în 1849 pentru a marca victoria împotriva tiraniei în Revoluţia din 1848. Se ştie că stejarul secular a suferit stricăciuni grave, după ce a fost atins de un fulger. Ulterior, nişte adolescenţi i-au dat foc, arzându-i tot miezul, încât numai scoarţa îl mai ţinea în picioare. Pentru a-l salva, în 1983, în mijlocul copacului a fost turnat beton. Cu timpul, copacul şi-a revenit, a dat din nou ramuri şi frunze, deşi încă arată pustiit. „Acest copac este un simbol al trecerii timpului, al puterii şi al dorinţei şi luptei pentru supravieţuire”, potrivit romaniaprivitaaltfel.blogspot.com. În prezent, copacul de 166 de ani are aproximativ 7 metri înălţime şi o scoarţă deteriorată, fiind destul de şubred.
(surse documentare şi foto – turismreghin.ro, turism.gov.ro)
Ileana Sandu