Cum să schimbăm viitorul începând cu coşul de gunoi: Colectarea selectivă
Deşi oraşul nostru a făcut paşi importanţi spre un viitor mai curat, oportunităţile de a îmbunătăţi şi mai mult traiul comunităţii noastre sunt nelimitate. În fiecare an, România se confruntă cu problema uriaşă a celor 270 de milioane de tone de gunoi trimise la gropile de gunoi, dintre care doar 13% sunt reciclate. Totuşi, realitatea este că aproape 80% din aceste deşeuri ar putea fi reciclate, dacă fiecare dintre noi ar dedica puţin timp pentru a le separa corespunzător. Prin colectarea selectivă, nu doar că protejăm mediul, dar avem şi posibilitatea de a conserva resurse valoroase şi de a economisi energie.
Înţelegerea modului corect de a separa gunoiul nu este doar un act de civism, ci o acţiune conştientă ce contribuie activ la reducerea poluării şi la îmbunătăţirea calităţii apei şi a aerului. De exemplu, reciclarea unei singure doze de aluminiu poate alimenta un televizor timp de trei ore, iar reciclarea unei tone de hârtie salvează 17 arbori maturi. În plus, reciclarea sticlei este un proces infinit, fără pierderi de calitate.
Pentru a facilita această tranziţie, trebuie să fim bine informaţi despre cum să depozităm corect deşeurile în containerele corespunzătoare: plastic şi metal în pubela galbenă, hârtie şi carton în albastră, sticlă în verde, deşeuri biodegradabile în maro şi cele nereciclabile în neagră. Fiecare categorie are specificaţiile sale şi trebuie respectată pentru a permite reciclarea eficientă.
Săptămâna viitoare veţi putea citi un interviu amplu cu un specialist în domeniu, care va explica beneficiile economice directe ale colectării selective, inclusiv cum ar putea această practică să ducă la scăderea taxei pentru gunoi. Aşadar, fiţi cu ochii pe articolele noastre viitoare, pentru a descoperi cum mici schimbări în obiceiurile noastre zilnice pot avea un impact mare asupra viitorului nostru comun.
De ce şi cum colectăm selectiv?
Anual, locuitorii şi firmele din România trimit aproape 270 milioane de tone de gunoi la depozitele de deşeuri, din care doar 13% sunt reciclate. Puţini dintre noi ştim că aproape 80% din tot gunoiul din depozitele de deşeuri ar fi putut fi reciclat.
Cu relativ puţin efort de a separa gunoiul putem ajuta la reducerea poluării, contribuim la păstrarea unei apei curate, conservăm resursele naturale neregenerabile şi reducem consumul de energie.
Pubela GALBENĂ: Plastic / Metal
Galben e doar pentru Plastic şi Metal.
Ştiaţi că reciclarea unei doze de aluminiu salvează suficientă energie pentru a alimenta un televizor pentru 3 ore?
Exemple deşeuri care trebuie colectate în recipientul galben: sticle şi ambalaje din plastic (tip PET sau sticlele de lapte/iaurt), pungile, folia, caserolele din plastic, cutii de lapte şi suc (de tipul Tetra Pack), cutii de conservă, doze de aluminiu de la băuturi, alte bidoane şi recipenţi din plastic (de ex. de la detergenţi) şi alte obiecte de plastic de mici dimensiuni (de ex. jucării).
Important! Cum aruncăm ambalajele din plastic/metal?
- Le clătim/curăţăm cu apă, dacă sunt murdare;
- Le scoatem dopul (în cazul sticlelor din plastic);
- Le presăm cât mai bine posibil, pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu.
- Nu aruncăm recipientele cu resturi de lichid în ele sau murdare!
NU aruncăm în pubela/ containerul galben: ambalaje contaminate (ca de ex. cutii de vopsele, bidoane cu resturi de vopsea, diluanţi sau alte substanţe chimice periculoase), deşeuri medicale (de ex. seringi folosite), baterii, deşeuri electronice şi electrice, alte plastice rezultate de la lucrările de construcţii, polistirenul destinat izolaţiei clădirilor sau produse combinate din plastic şi metal.
Pubela ALBASTRĂ: Hârtie / Carton
Albastru e doar pentru Hârtie şi Carton.
Ştiaţi că o tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 17 arbori maturi?
Exemple deşeuri care trebuie colectate în recipientul albastru: cutii şi ambalaje din hârtie/carton (de ex. cutii de la electronice, de la alimente, cartoane de ouă, cutii de pizza, de pantofi, pungi din hârtie etc.), maculatură (de ex. ziare, cărţi, reviste, caiete etc.).
Important! Cum aruncăm ambalajele din hârtie/carton:
- Ne asigurăm că sunt curate şi că nu sunt contaminate cu uleiuri, resturi alimentare etc.;
- Le pliem/comprimăm pentru a economisi spaţiu în interiorul pubelei/containerului;
- Nu aruncăm cartoane îmbibate cu ulei (cum sunt, uneori, cutiile de pizza) în recipientele albastre!
NU depunem în recipientele de culoare albastră ambalaje de hartie şi carton contaminate, cum ar fi: hârtie şi carton ce conţin reziduuri de mâncare sau îmbibate cu ulei, şerveţele şi hârtie de bucătărie folosite, hârtie de ambalat lucioasă.
Pubela VERDE: Sticlă
Verde e doar pentru sticlă.
Ştiaţi că sticla se poate recicla la infinit şi nu îşi pierde niciuna dintre calităţi în procesul de reciclare?
Deşeurile de sticlă trebuie depuse numai în recipientele de culoare verde existente în platformele publice (le găsiţi uşor, în puncte special amenajate pe domeniul public).
Important: Ambalajele din sticlă trebuie să fie goale şi curate.
Exemple deşeuri care trebuie colectate în recipientul verde: sticle şi ambalaje din sticlă (fără capac), borcane (fără capac), damigene, ambalaje din sticlă de la produse cosmetice (curate şi fără conţinut) etc.
Sticla poate fi reciclată indiferent de culoarea ei (verde, maro etc), iar spargerea produselor din sticlă când sunt aruncate în recipientele verzi de colectare nu afectează procesul de reciclare.
NU depuneţi în recipientele de culoare verde: sticla de la geamuri, parbrize, mese din sticlă, oglinzi, produse din porţelan, ceramică, obiecte din cristal, vase rezistente la căldură (vase yena), pahare sparte din sticlă etc. Ca regulă generală: sunt permise numai ambalaje din sticlă.
Pubela MARO: Deşeuri biodegradabile
Maro e doar pentru deşeurile biodegradabile.
Ştiaţi că peste 50% dintre deşeurile generate în gospodării sunt deşeuri organice, care ar putea fi cu uşurinţă transformate în compost?
Deşeurile biodegradabile sunt deşeurile organice care pot fi transformate prin descompunere în îngrăşământ natural (compost), asemănător humusului de pădure, de culoare neagră.
Exemple deşeuri care trebuie colectate în recipientul maro: resturi de fructe şi legume proaspete sau gătite, orez, paste, fasole şi cereale, coji de ouă şi coji de nucă, zaţ de cafea/resturi de ceai (inclusiv pliculeţe), resturi de pâine, cereale şi produse de patiserie proaspete, învechite sau mucegăite, păr şi blană, rumeguş, bucăţi de lemn mărunţit (dar netratat chimic, nevopsit), cenuşa de la sobe (dacă se arde doar lemn), frunze, iarbă, crengi şi flori, fân şi paie (care să încapă în pubela maro).
NU aruncaţi în recipientele de culoare maro, întrucât compromiteţi tot procesul de descompunere: resturi de carne şi peşte, oase, resturi alimentare cu ulei, ouă întregi (doar coaja ouălor intră la fracţia de biodegradabil, oul intră la rezidual), resturi de produse lactate (brânză, caşcaval, unt etc.), lemn tratat chimic, şerveţele sau hârtie cu resturi chimice, scutece de unică folosinţă.
Pubela NEAGRĂ este pentru ce nu putem recicla: Deşeuri reziduale
Negru e doar pentru deşeurile reziduale.
Ştiaţi că românii reciclează aproximativ 13% din deşeurile produse, pe când media europeană e de 45%? Împreună putem fi mai responsabili faţă de mediul înconjurător.
Deşeurile reziduale sunt acele deşeuri care nu se pot recicla sau composta (cu excepţia deşeurilor voluminoase, periculoase, electrice, electronice şi medicale, care sunt colectate diferit) şi care trebuie depuse numai în recipientele de culoare neagră.
Deşeul rezidual ajunge direct la groapa de gunoi, iar drumul lui este fără întoarcere. El nu se reciclează. Nimic bun, nimic util, nimic sănătos nu poate fi făcut din el. Din păcate, mare parte din acesta este compus din elemente care ar fi putut fi reciclate.
Exemple deşeuri care trebuie colectate în recipientul negru: scutece de unică folosinţă, absorbante, reziduurile/excrementele depozitate în pungi a animalelor de casa de talie mică, conţinutul sacului de la aspirator, mucuri de ţigară, şerveţele folosite, ambalaje foarte murdare, resturi de mâncare de provenienţă animală (carne, lactate, ouă, peşte etc.), cioburi de ceramică şi porţelan, veselă de unică folosinţă foarte murdară, etc.
NU sunt deşeuri reziduale: pământ, nisip, pietriş, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi becuri uzate, acumulatori, componente ale autovehiculelor (piese din dezmembrări), anvelope, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri voluminoase (mobilier, covoare, saltele etc.).
Gândeşte-te de două ori înainte să arunci un deşeu la gunoi: decizia ta, luată în acele câteva secunde, poate însemna foarte mult pentru mediul înconjurător.
Sanda Vițelar