Mereu ai făcut lucrurile altfel… şi n-ai dat greş niciodată.
Ca atunci când apa ai schimbat-o-n vin.
Sau ca atunci când ai uns cu noroi ochii celui orb ca să poată vedea.
Sau când l-ai vindecat pe cel paralitic pentru că prietenii lui au crezut cu adevărat.
Şi ca atunci când ai intrat în Ierusalim călare pe spinarea unui asin,
şi ei au întrebat: „Cine este acesta?”
Şi ei – şi restul lumii aveau să afle curând.
Ei te ştiau drept cel ce-i lecuieşte pe bolnavi şi îi hrăneşte pe flămânzi.
Cel care avea 12 prieteni buni, cel care a-nviat din morţi un bărbat pe nume Lazăr şi i-a poruncit ologului să se ridice din pat.
Dar în curând aveau să vadă că eşti mai mult decât oricine venise pân-atunci.
Sosise speranţa – tocmai la ceas potrivit.
Unii au bătut din palme şi au strigat Osanna.
Salvează-ne! Salvează-ne acum!
Rugămu-ne, ţie, salvează-ne.
Fluturau ramuri de palmier şi le-aşezau astfel încât să nu fii nevoit s-atingi pământul.
Părinţi purtându-şi copiii pe umeri arătau spre cel aşteptat.
Iisus este Domnul răsuna în tot oraşul în timp ce te-ndreptai spre începutul sfârşitului.
Şi ne-am gândit că Regele vine să-şi ia coroana!
Dar tu ştiai că Regele venea să fie-ngropat în pământ, ca să ne-aducă pe noi dintre cei pierduţi între cei găsiţi.
Binele vine doar pentru a muri, doar pentru a învia, doar pentru ca lumea să înţeleagă că
Tu eşti cine spui că eşti:
Regele.
(sursa – writtentospeak.com/blog/the-king-palm-Sunday)
Traducere de Ileana Sandu