Poluarea urbană rămâne o ameninţare ecologică majoră pentru sănătate în UE. Oraşele europene sunt prea zgomotoase, iar aerul pe care îl respiră locuitorii lor este încă prea poluat, chiar dacă s-au constatat unele îmbunătăţiri. Potrivit auditorilor, toate acestea reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare, deoarece, în anii următori, UE şi statele sale membre vor trebui să îşi intensifice eforturile pentru a îndeplini standardele mai stricte care vor intra în vigoare. Trei sferturi dintre cetăţenii UE locuiesc în zone urbane, fiind astfel deosebit de expuşi la poluarea atmosferică şi fonică. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, în Europa, poluarea atmosferică cauzează decese în fiecare an.
Care e situaţia la noi?
E greu să percepem ca fiind periculos ceva ce nu simţim, iar singurele date care ne sperie sunt daunele pe care le creează poluarea aerului asupra oamenilor: 4,2 milioane de morţi premature la nivel mondial, din care 26.490 de români pe an. „The silent killer” (ucigaşul tăcut) – cum mai este cunoscută poluarea – pătrunde prin nări şi îşi face drum cu uşurinţă până la organele interne provocând boli de inimă, atac de cord, boala pulmonară obstructivă cronică, cancer de plămâni şi infecţii respiratorii acute la copii. Astfel, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale şi 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică.
Asist. univ. dr. Ioan – Bogdan Bacoş, de la Facultatea de Economie şi Drept din cadrul UMFST „G.E. PALADE” cel care anul trecut, în cadrul Zilelor UMFST a prezentat concluziile unui studiu amplu privind calitatea aerului în zona metropolitană Târgu Mureş, ne explică cum sunt măsurate particulele folosind senzori care colectează mostre de aer şi le analizează chimic, iar datele sunt transmise în timp real, online pentru a fi analizate. Senzorul „Strop de Aer” a fost creat de Alexandru Luchiian, care a instalat senzori în toate şcolile şi grădiniţele din România, având ca scop monitorizarea calităţii aerului. Datele colectate de aceşti senzori includ informaţii despre PM2,5, PM10, presiunea atmosferică, umiditate şi temperatură, iar harta globală a calităţii aerului în timp real arată zonele cele mai poluate din lume. În România, calitatea aerului este, în general, acceptabilă, însă în anumite zile şi perioade, valorile de poluare pot depăşi media.
Cu ajutorul senzorilor „Strop de Aer”, dezvoltaţi la Cluj-Napoca, doi cercetători ai universităţii au analizat nivelul de poluare cu particule în suspensie PM2.5 şi PM10 în oraş. PM10 şi PM2.5 provin adesea din surse diferite de emisii şi au compoziţii chimice diferite. Emisiile rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului produc o mare parte din poluarea cu PM2.5 a aerului exterior. PM10 include, de asemenea, praful de pe şantierele de construcţii, gropile de gunoi şi agricultură, poate apărea în urma incendiilor şi a arderii periilor/deşeurilor, din surse industriale, arderile de vegetaţie, din praful suflat de vânt pe terenurile deschise, din polen sau fragmente de bacterii.
Rezultatele studiului au demontat un mit. Deşi Azomureş este adesea indicat ca principalul vinovat pentru poluarea aerului, cercetătorii au ajuns la concluzia că, în special în perioada de tranziţie dintre temperaturile calde şi cele reci regăsim principalele surse de poluare, traficul intens şi centralele termice individuale, utilizate pe scară largă pentru încălzirea locuinţelor în sezonul rece.
La Târgu Mureş, analizele datelor colectate de senzorii din oraş au arătat că, de obicei, calitatea aerului nu depăşeşte media recomandată, cu excepţia unor zile în care valorile de PM2,5 şi PM10 au fost mai ridicate, în special în timpul iernii, când încălzirea rezidenţială are un impact semnificativ asupra poluării. În comparaţie, vara, aerul este mai curat. De asemenea, s-a observat o corelaţie negativă între temperatură şi nivelul poluării: când temperaturile scad, nivelul de poluare creşte, sugerând o legătură cu utilizarea combustibililor fosili pentru încălzirea locuinţelor.
În concluzie, este necesară atât conştientizarea publicului cu privire la sursele de poluare şi importanţa investiţiilor în transportul public şi spaţiile verzi pentru a reduce impactul poluării din trafic, cât şi implementarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi promovarea încălzirii ecologice ca alternativă la sistemele de încălzire tradiţionale pe bază de gaze.
Despre proiect
Ideea proiectului „Strop de aer” este creşterea gradului de conştientizare şi informare, la nivelul comunităţii locale, cu privire la existenţa aerului poluat în România, ca o problemă reală care trebuie abordată.
Pasionaţi de electronică şi software, echipa „Strop de aer” foloseşte tehnologia pentru a monitoriza şi pentru a înţelege semnele pe care planeta încearcă să le arate. Datele culese de către senzori, traduc schimbările climatice sau efectele devastatoare pe care le au factorii antropologici precum industria grea, expansiunea mega oraşelor sau supra aglomerarea cu automobile ce au ardere incompletă. De asemenea si incendierea deşeurilor necontrolată, are efecte negative pentru păduri şi pentru mediu.
„Proiectul «Strop de aer» este un proiect IOT, care culege şi procesează datele de la senzorii ce masoară calitatea aerului. Aceste date sunt preprocesate şi trimise prin Wi-fi, pe mai multe platforme pentru a fi disponibile online oricărui cetăţean preocupat de calitatea aerului, dar şi pentru a fi comparate cu valorile limită impuse de Uniunea Europeană sau pentru a estima eventualele cazuri când aerul devine periculos pentru populaţie”, Luchiian Alexandru – Iniţiator şi fondator proiect.
Noile reguli ce reduc limitele anuale
Începând cu 10 decembrie 2024, Directiva europeană 2024/2881 a devenit lege în toate statele membre, stabilind standarde mai stricte pentru calitatea aerului. Noile reguli reduc semnificativ limitele anuale pentru particulele fine: PM2.5 scade de la 25 la 10 µg/m³, iar PM10 de la 40 la 20 µg/m³. Termenul final de aplicare este 2030, o măsură menită să aducă Europa mai aproape de recomandările OMS, ne informează Bogdan Bacoş.
Amalia Vasilescu