Discuțiile despre pensiile magistraților în România sunt tot mai frecvente. În interviul de mai jos, Andreea Ciucă oferă clarificări fundamentale…
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare. Proiectul a suferit modificări din partea Comisiei pentru muncă. Comisia a eliminat tabelele prin care se eşalona vârsta de pensionare a magistraţilor, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare. Am stat de vorbă cu Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, judecătorul Andreea Ciucă, pentru a vedea de ce este atât de „fierbinte” acest subiect, dar şi pentru a demonta câteva mituri care s-au născut în ultimii ani în jurul lui.
-Vorbim deja de câţiva ani despre subiectul pensiilor în sistemul judiciar. Până la urmă, câte intervenţii legislative au existat pe acest subiect?
-Subiectul pensiilor, sistemului judiciar a fost abordat în fiecare an din 2017 în coace. În 2017, în 2018, cu legile justiţiei, care ştiţi că atunci au fost modificate în foarte multe dispoziţii. În 2019 a fost iarăşi vorba despre o reducere drastică a pensiilor noastre, când noi am venit cu o scrisoare adoptată în unanimitate la întâlnirea Asociaţiei Europene a Judecătorilor, unde se explica, pe baza documentelor internaţionale la care România este parte, că nu se poate opera deodată astfel de reducere drastică şi pur şi simplu de a arunca în derizoriu o pensie a judecătorilor şi procurorilor. În 2020 s-a pus din nou această problemă, un nou proiect, în 2021 din nou. uneori cu alte aspecte, deci nu de fiecare dată exact la fel, dar efectul era acelaşi. În 2022 au fost din nou legile justiţiei. În decembrie au intrat în vigoare, după aceea, în octombrie 2023 s-a adoptat o modificare la legislaţia pensiilor noastre, a fost din nou o lege 282, apoi în 2024 a început din nou discuţia şi în 2025 iată o nouă iniţiativă legislativă pe acest domeniu trecută de Camera Deputaţilor.
-Se spune că aceste pensii seacă bugetul ţării şi că nu sunt justificate. Cum răspundeţi acestor critici?
-Ne punem şi cred că ar trebui să ne punem la nivelul societăţii o întrebare îndreptăţită. Problema care, pe de-o parte, seacă bugetul ţării, iar pe de altă parte, reprezintă singura inechitate în domeniul pensiilor din România, o constituie pensiile magistraţilor în aşa fel încât din 2017 să fie puse tunurile pe ele în fiecare an? În acest context, în campania uneori agresivă dusă împotriva noastră, s-a spus că nu-i normal ca noi să avem pensii de serviciu, numite pensii speciale. Niciodată în toată această perioadă nu s-a pus problema cu bună credinţă şi anume. magistraţi care aveau şi au astfel de pensii de serviciu, erau între 3.000 şi ceva şi 5.600, cât sunt în prezent. Pensii speciale există în România la nivelul aproape 200.000 de oameni. Şi asta a spus-o Curtea Constituţională. N-am inventat-o noi. Să ne înţelegem bine, noi nu spunem acest lucru pentru că dorim să moară capra vecinului, sub nicio formă, dar dorim să existe un tratament obiectiv, adică să se prezinte oamenilor situaţia aşa cum este ea. Şi anume, că nu cele 5600 de pensii ale magistraţilor secătuiesc bugetul ţării.
-O altă linie de discurs arată că dacă nu se taie pensiile magistraţilor se va pierde tranşa din PNRR. Este adevărat?
-În discuţiile şi negocierile avute cu Comisia Europeană în anul 2023, când s-a agreat şi ultima modificare la legea pensiilor, nu s-a pus problema în acest fel. Situaţia a fost prezentată într-o notă de neadevăr, şi anume că dacă nu se distrug, dacă nu pur şi simplu se anihilează pensiile noastre, nu va veni tranşa din PNRR. Tranşa din PNRR nu a fost legată de pensiile noastre, ci de cheltuielile în general cu toate aceste pensii. Ori, din 200.000 vorbeşti despre 5.600, indiferent în ce domeniu sunt situate acele 200.000. După negocierile cu Comisia Europeană nu s-a pus nicio problemă în acest sens, cum în mod neadevărat încearcă să se acrediteze în spaţiu public împotriva magistraţilor, ca monedă electorală, faptul că dacă nu tăiem pensiile speciale ale judecătorilor şi procurorilor, vai, va fi de această ţară care nu va primi tranşa de PNRR. Să ni se arate nouă unde a spus acest lucru Comisia Europeană în negocieri. Nimeni nu va putea să arate acest lucrul, pentru că la ultimele negocieri, cum spuneam, înainte de legea din… Octombrie 2023 Comisia Europeană a zis aşa, s-a pus problema ocupării posturilor vacante şi a unei tranziţii line în urma ultimei bulversări determinate de valul mare de pensionări. Nici dacă nu ni s-ar da deloc pensie, că vedem că acum la asta se ajunge, dacă s-ar putea magistraţii să nu aibă pensie după anii de muncă. Bun. Nici aşa, scăzând toate pensiile noastre, nu s-ar îndeplinii, scăzând toate pensiile noastre, nu ar duce la un avantaj financiar care să determine prin acest fapt să nu existe nicio problemă cu privire la acordarea tranşelor de PNRR.
-Care este situaţia cu privire la contribuţiile sociale plătite de magistraţi?
-Mereu s-a spus că judecătorii şi procurorii nu plătesc contribuţii, că noi suntem căpuşele pe spatele bugetului statului. O chestiune falsă de nedescris. Plătim toate contribuţiilor ca orice bugetar exact în procentul prevăzut de lege. Lucrul acesta se tot ocoleşte. Ca nu cumva oamenii să-şi dea seama că şi noi plătim în rând cu ceilalţi bugetari.
-În ultimii ani a fost un val de pensionări din sistem. Care a fost cauza?
-Din cauza lipsei de stabilitate a statutului judecătorilor şi procurilor venindu-se în fiecare an şi spunând „acum reducem, acum reducem, de mâine nu o să mai aveţi aia.” Gândiţi-vă ce altă categorie socială ar fi reacţionat liniştit şi calm şi spunând nu-i nimic să ne ia orice, noi rămânem pe baricade. Deci, din această cauză au fost valuri de pensionari. Valurile de pensionari înseamnă lipsă vădită de resurse umane. Oamenii au zis, doamne, dacă acum nu plecăm, vom pierde, se pare că nu vom mai avea pensie sau aproape deloc. Şi atunci, cine pierde până la urmă din această lipsă de resursă umană? Da, noi într-adevăr că suntem supraîncărcaţi, dar clar şi oamenii, pentru că nu ai cum să ţii ritmul actului de justiţie. Probabil oamenii vor spune că nu-i interesează. Credeţi-mă, în momentul în care vin în justiţie, îi interesează. Până când n-ai ajuns aici, poate ţi se pare o chestiune care n-are importanţă. Când ai ajuns aici, deja te superi şi uneori pe bună dreptate, nu zic nu, şi dacă n-ai primit o hotărâre legalizată în două zile, Şi dacă n-ai primit termenul de la înregistrarea, înregistrarea cauzei într-o lună sau maxim două luni după ce s-a parcurs procedura verificării şi regularizării, dacă n-ai primit hotărârea motivată în termenul legal, toate acestea sunt chestiuni îndreptăţite, dar cu care nu poţi să ţii ca ritm fără resurse umane.
-S-a mai spus că nu este normal ca judecătorii şi procurorii să se pensioneze la 48 de ani.
-Adică 48 minus 25 de activitate, zicem o intrare în sistem la 23. În primul rând, n-ai cum să ai intrare în sistem la vârsta aceea, pentru că trebuie să-ţi faci facultatea, 19 cu 4 deja ai 23, după aceea fie Institutul Naţional al Magistraturii, care a ajuns acum la 4 ani, fie trebuie sa ai 5 ani vechime, ca să poţi să accezi la funcţia de judecător sau procuror. Deci, la 23 mai punem 4 sau 5 ani deja din capul locului. Bun. În al doilea rând, aceste pensionări la 50 de ani au fost înteţite în ultimii ani. Noi n-am avut această problemă ca problemă în sine. Foarte mulţi colegi, rămânând după 25 de ani, chiar acum discutam cu unii dintre ei, de exemplu, din procurori, de la parchetul de pe lângă în alta curte, unde au rămas şi 8, şi 9, şi 10 ani după perioada de 25 de ani. La fel la noi, dacă veţi face o statistică dintre colegii care au 25 de ani vechime, veţi vedea că veţi fi surprinşi de cât sunt încă în activitate.
-Până la urmă, de ce este acest subiect atât de „fierbinte”?
-Din cauza acestor campanii agresive şi cu adevăruri trunchiate sau pervertite, nu mai ia în considerare faptul că independenţa materială a judecătorului şi procurorului face parte din independenţă a justiţiei. Pe de o parte, la nivel de principiu este înţeles că în situaţii de descreştere a veniturilor populaţiei, poate e mult spus situaţie de criză, pot spune omului că independenţa materială a judecătorului şi procurorului face parte din independenţă a justiţiei? Nu-i pot spune cu succes, pentru că arătându-se cu degetul numai către noi, vor zice, bine, bine, noi uitaţi în ce situaţie ne aflăm, ce ne interesează pe noi de independenţa judecătorului. Întrebarea noastră este simplă. Cui i-ar conveni să aibă o justiţie care se face după cum bate vântul? Astăzi este cineva la putere, justiţia este supusă cu totul acelor chestiuni. Mâine este altcineva, justiţia este supusă cu tot. Acum ştiu că există opinii în care se spune că sunt situaţii de justiţie la comandă. În primul rând, acelea trebuie dovedite. Pentru că e foarte uşor să spui din afară, dar ar trebui analizate nişte lucruri. în dosar. Iarăşi niciodată n-am susţinut că suntem infailibili, pentru că ar fi aroganţă din partea noastră să spunem că suntem perfecţi, că lucrăm fără greşeală şi că noi nu mai avem ce îmbunătăţi. Noi ştim şi lucrurile bune şi lucrurile mai puţin bune din sistem. Unele depind de noi pentru a le corecta, altele, în schimb, nu depind.
Problema veniturilor magistraţilor este una care se pune la nivel european. Astfel, săptămâna viitoare, Asociaţia Europeană a Judecătorilor va lua în discuţie o declaraţie privind respectarea independenţei materiale a judecătorilor. Vom revenii cu detalii după ce Asociaţia Europeană va adopta declaraţia.
Sanda Viţelar
🔗 Articole recomandate
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Te-ar putea interesa și articolul „Vindecarea mentalității și reîntregirea țării”, o reflecție despre transformarea socială și unitatea națională.