Pădurile mureșene ascund unele dintre cele mai valoroase comori naturale din România. De la stejarii seculari de la Mociar până la Parcul Național Călimani, aceste păduri oferă un cadru ideal pentru drumeții, educație ecologică și turism responsabil.
„- Codrule cu râuri line, / Vreme trece, vreme vine,/ Tu din tânăr precum eşti / Tot mereu întinereşti./ – Ce mi-i vremea, când de veacuri / Stele-mi scânteie pe lacuri, / Că de-i vremea rea sau bună, / Vântu-mi bate, frunza-mi sună; / Şi de-i vremea bună, rea, / Mie-mi curge Dunărea. / Numai omu-i schimbător, / Pe pământ rătăcitor, / Iar noi locului ne ţinem, / Cum am fost aşa rămânem: / Marea şi cu râurile, / Lumea cu pustiurile, / Luna şi cu soarele, / Codrul cu izvoarele.” (Mihai Eminescu – „Revedere”)
Importanţa ecologică, socială şi economică a pădurii în spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost relevată încă din anul 1886, de către silvicultorul E. Eustaţiu, potrivit căruia „conservarea pădurilor este conservarea chiar a fiinţei fizice şi economice a ţării noastre”.
Documentele epocii atestă preocupările silvicultorilor pentru gestionarea superioară a pădurilor (C.F. Robescu, 1870 – primul silvicultor academician român) şi pentru protejarea mediului înconjurător în ţara noastră (Petre Antonescu, 1907- promotorul protecţiei ambianţei în România).
De altfel, profesorul silvicultor Petre Antonescu este cel care, în 1881, a relevat importanţa europeana a pădurilor virgine Letea si Caraorman, a introdus în ţara noastră conceptul de „monument natural” (1908), iar în programul de activitate forestieră (1915) a cerut „votarea neapărată a unei legi prin care să se treacă la inventarierea şi apărarea contra distrugerii a tuturor monumentelor naturale, să se rezerve o parte din pădurile virgine spre a păstra posterităţii aspectul lor caracteristic, care, în curând vor deveni o raritate”.
În 1912, V. Golescu propune crearea parcurilor naţionale, considerând că „mijloacele cele mai eficiente de a proteja peisajul… ar fi crearea unor parcuri naţionale în felul celor din Statele Unite, în câteva păduri ale statului” (Stoiculescu şi Varga, 1983, 1986).
O scurtă listă din pădurile mureșene:
În judeţul nostru, pe suprafaţa de fond forestier administrată de Direcţia Silvică Mureş se află următoarele arii naturale protejate de interes naţional, tot atâtea obiective turistice de explorat, în zilele fierbinţi de vară:
*Pădurea de stejari seculari de la Mociar – declarată datorită interesului ştiinţific deosebit, vârsta stejarilor seculari fiind cuprinsă intre 400 şi 500 de ani.
*Pădurea Săbed – rezervaţie mixtă ornitologico – dendrologică, înfiinţată pe un teren degradat, cu eroziuni puternice de soluri. Plantată în perioada 1892 – 1899 şi completată pe parcursul anilor, este un model de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate.
*Rezervaţia de stejar pufos Sighişoara – a fost creată pentru ocrotirea speciei Quercus pubescens, specie de stejar caracteristic silvostepei. Se află la altitudinea de 500-600 m, menţinându-se în stare satisfăcătoare şi datorită pantelor mari ale versanţilor.
*Molidul de rezonanţă Lăpuşna – reprezintă un ecosistem forestier montan mijlociu, cu exemplare foarte rare, cu vârsta de 150 de ani, diametrul peste 60 cm şi înălţimea 36-38 m.
*Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana – Sângeorgiu de Padure, în Câmpia Transilvaniei, pe dealurile dintre Târnava Mică şi Târnava Mare, fiind şi rezervaţie de seminţe. Chiparosul depăşeşte vârsta de 75 de ani şi se găseşte în amestec cu fagul provenit din regenerări naturale.
*Stejarii seculari de la Breite, Sighişoara – cuprinde un arboret compus preponderent din specia Quercus robur (stejar pedunculat), arborii având vârsta de 400-500 ani, diametre de 1-1,8 m şi înalţimi medii de 12-20 m.
*Lacul Ursu Sovata şi arboretele de pe sărături – Lacul Ursu este helioterm, iar pădurile înconjurătoare de vârste mari, pe lângă rolul protector, prezintă şi o biodiversitate prin cele 23 de specii lemnoase existente.
*Rezervaţia peisagistică Seaca – în zona Ibăneşti-Sovata, reprezentativă pentru producerea de seminţe forestiere şi având o faună specifică pentru zona pădurilor din munţii mijlocii, cu efective de cerbi, căpriori, urşi, cocoşi de munte.
*Rezervaţia peisagistică Scaunul Domnului – a fost declarată pentru protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect forestier, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative si recreative.
(foto – facebook.com/scaunuldomnului/… Foto Böjthe-Beyer Barna)
*Parcul Naţional Călimani – arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice;
(foto – Vatra-Dornei.info)
*Parcul natural Defileul Mureşului Superior – se suprapune parţial peste rezervaţia peisagistică Defileul Deda – Topliţa, scopurile principale ale declarării fiind: protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice valoroase, cu o mare diversitate biologică, menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura, promovând păstrarea folosinţei tradiţionale a terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, oferind publicului posibilităţi de recreere şi turism şi încurajând activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Pe raza fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Mureş se găsesc şi următoarele arii naturale protejate de interes comunitar aflate in reţeaua Natura 2000: Calimani – Gurghiu * Coasta Lunii * Fânaţele de pe Dealul Corhan – Săbed * Pădurea Glodeni * Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare * Sighişoara – Târnava Mare * Dealurile Târnavei Mici – Bichiş * Pajiştile Balada – Frata – Miheşu de Câmpie * Pădurea Târgu Mureş * Mociar * Râul Mureş între Moreşti şi Ogra * Porumbeni * Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului * Depresiunea şi Munţii Giurgeului * Eleşteele Iernut – Cipău * Iazurile Miheşu de Câmpie – Tăureni * Podişul Hârtibaciului * Munţii Călimani.
(sursa – https://mures.rosilva.ro/articole/istoric_arii_naturale_protejate…, foto: wikipedia.ro, zigzagprinromania.ro, zigzagpeharta.ro, vatradornei.info)
Ileana Sandu
Indiferent de anotimp, pădurile mureșene ne oferă liniște, aer curat și o legătură profundă cu natura pe care merită să o păstrăm vie.
Resurse utile:
Dacă iubești natura și traseele spectaculoase, îți recomandăm să explorezi și Cheile Turzii, una dintre cele mai impresionante destinații de vacanță din apropiere.
Află mai multe despre conservarea habitatelor naturale pe platforma Natura 2000.