Nu o dată, în carierea jurnalistică, am asistat la conferinţe de presă în care reprezentanţii autorităţilor locale ne anunţau revoltaţi că nu pot demara proiecte de investiţii cu finanţare nerambrusabilă deoarece întârzie avizele şi autorizaţiile necesare pentru demararea acestora. Practic, investiţiile locale au fost de multe ori stagnate din cauza altor instituţii publice care tărăgănau emiterea documentelor necesare.
Ministrul Cseke Attila a anunțat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă, principalele modificări aduse prin ordonanța de urgență aprobată în ședința de guvern pentru simplificarea procesului de autorizare a investițiilor și urbanismului. Potrivit oficialului, noul act normativ urmărește reducerea drastică a termenelor de avizare pentru documentațiile de urbanism PUG și PUZ, precum și pentru execuția lucrărilor, diminuarea birocrației și introducerea mecanismului de avizare tacită.
Cseke Attila a precizat că, în prezent, perioada de avizare între emiterea certificatului de urbanism și obținerea autorizației de construire variază de la câteva luni, până la chiar peste zece ani, în funcție de complexitatea și localitatea investiției. În medie, în România, aceste proceduri durează peste un an și jumătate, iar în cazul fondurilor europene, precum PNRR, peste 400 de zile, în condițiile în care aceste procese se pot prelungi până la peste 700 de zile în unele cazuri.
„Obiectivul nostru este de a reduce aceste termene și de a simplifica procedurile, astfel încât avizarea pentru PUG-uri să se încheie în maxim șase luni, pentru PUZ-uri în cel mult șapte luni, iar pentru autorizarea lucrărilor să fie realizată în circa patru-cinci luni, dacă nu sunt necesare completări. Aceasta va reduce semnificativ durata investițiilor și va crea un climat favorabil dezvoltării economice,” a explicat ministrul.
De asemenea, el a subliniat că, prin noua ordonanță, toate avizele și acordurile obținute în faza de studiu sau DALI vor avea valabilitate până la finalizarea investiției, inclusiv la recepție, eliminându-se practica solicitării repetate de noi avize pe parcurs. Un alt aspect important este că pentru investițiile publice, autoritățile nu vor mai percepe taxe sau tarife pentru emiterea acestor avize.
Cseke Attila a adăugat că va fi eliminată și practica avizării în cascadă, care în prezent prelungește inutil procedurile. În loc, toate documentațiile vor fi depuse simultan pentru toate instituțiile avizatoare, acestea având la dispoziție 15 zile pentru a emite avizul sau pentru a cere clarificări, urmând ca beneficiarul să răspundă într-un termen maxim de 60 de zile.
Printre excepțiile de la aceste reguli se numără autoritățile din domeniul protecției mediului, monumentelor istorice și siguranței naționale, ale căror proceduri specifice vor fi respectate în continuare.
„Această ordonanță este menită să accelereze procedurile, să stimuleze investițiile și să aducă transparență și rapiditate în procesul de autorizare, atât pentru proiectele finanțate din fonduri europene, cât și pentru cele din bugetul național,” a concluzionat ministrul Cseke Attila.
Până la această modificare, practic, primari duceau o adevărată „bătălie” cu instituţiile statului pentru primirea avizelor. Președintele Filialei Județene Mureș a Asociației Comunelor din România, primarul comunei Râciu, Ciprian Belean: „Este un lucru pe care noi l-am așteptat de mult timp, pentru că de fiecare dată proiectele noastre, ori europene, ori guvernamentale, tot timpul au fost îngreunate de procedurile de emitere a vizelor de la instituțiile de stat. Pentru că de multe ori noi, în ghilimele să zic așa, ne tam sau ne băteam tot cu instituțiilor de stat ca să ne imită cât mai repede avizele.” Întârzierea avizelor genera costuri suplimentare. „Întârzierea avizelor genera de multe ori costuri, pentru că până obții un aviz, pericol să crească prețuri sau să apară alte lucruri care efectiv pot să stopeze o lucrare sau să crească costul unei lucrări. Așa că cu această hotărâre sau ordonanță care s-a dat, lucrurile ar trebui să intre într-un făgaș normal”, a mai explicat Belean
De foarte multe ori, un simplu aviz întârziat cu câteva zile sau chiar două luni poate duce la creșterea costurilor cu 20%, ceea ce înseamnă milioane de euro pierdute pentru proiecte importante.
„În practică, am avut situații în care, dacă întârziam cu o săptămână, nu mai puteam începe lucrările deloc, doar pentru că autorizațiile nu erau aprobate la timp. În această situație, un proiect putea fi compromis complet, iar banii europeni, blocați. Înțelegeți, orice întârziere în aprobări se poate traduce în pierderi uriașe, iar sistemul actual face ca aceste întârzieri să fie inevitabile. Până acum, solicitările de avizare au fost lungi, birocratice și ineficiente, și am cerut de multe ori, atât în țară, cât și la București, simplificări și eliminarea unor etape inutile”, a mai spus Belean.
Acesta a dat ca exemplu proiectele privind reabilitarea şcolilor din comună, câştigat în anul 2023 dar care abia anul acesta va intra în licitaţie. În condiţiile în care comuna Râciu are un buget propriu de investiţii de 700.000 de lei, administraţia implementează proiecte cu finanţare nerambursabilă de 7 milioane de euro.
„eu am câștigat în 2023 școlile și acum de-abia le bag în licitație. De-abia le bag în licitație după 2 ani de zile. Dar în 2 ani de zile se mișcă prețurile, se mișca toate. Tu faci un deviz bun, dar nu te mai încadrezi și atunci, fondul zice, ți-am dat 5 lei, că în 2023 așa erau prețurile. Păi, da, dar acum e 7 lei. Îmi pare rău, restul pui tu dacă vrei să-l faci. Păi bun, dar de unde să pun? Că dacă am 5 proiecte europene și la fiecare eu trebuie să pun 2 lei în plus, 10 lei, mă refer aici că 10 lei poate să-ți ajungă la 10 miliarde, 15 miliarde în plus. De unde, când bugetul meu de investiții la Râciu, e de 7 miliarde vechi, 700.000 de lei”, a explicat Belean.
Sanda Viţelar