Semnificația zilei de 9 mai pentru români și pentru întreaga Europă, marchează proclamarea independenței de stat a României, victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei – simbol al păcii și unității europene. În fiecare an, 9 mai devine astfel o ocazie de reflecție asupra trecutului și de reafirmare a valorilor democratice și europene.
Semnificația zilei de 9 mai: ZIUA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI
La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiului ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării.
Izbucnirea Războiul ruso-turc, în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României.
La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial, iar Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.
Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri au intrat în toiul războiului de peste Dunăre.
La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata lui s-au predat.
După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei, la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano, care recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878.
România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin Tratatul de Pace de la Paris din 1856.
ZIUA VICTORIEI COALIŢIEI NAŢIUNILOR UNITE
ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
La 9 mai, cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi statele care au aparţinut fostei URSS ori fostei Iugoslavii, marchează Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încetarea războiului în Europa.
Un prim act de capitulare necondiţionată a Germaniei a fost semnat la 7 mai 1945, la Reims, potrivit „Repere de cronologie internaţională 1914-1945” (1982).
La dorinţa expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, în cartierul general al armatei sovietice din Berlin-Karlhorst.
În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare.
Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.
Armata Roşie a lansat, în vara anului 1944, o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România a întors armele, alăturându-se Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german.
La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupaţia fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice.
În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba, în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat.
ZIUA EUROPEI
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă” * „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto” * „Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel…va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat, în trecut, fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.” (citate din Declaraţia Schuman).
Semnificația zilei de 9 mai reunește trei repere fundamentale pentru identitatea românească și europeană: proclamarea Independenței României în 1877, victoria Aliaților în 1945 și începuturile construcției europene prin Declarația Schuman. Această dată simbolizează lupta pentru libertate, sfârșitul tiraniei și dorința popoarelor europene de a trăi în unitate și solidaritate.
În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sunt marcate pacea şi unitatea pe continent. Data aminteşte de ziua în care a fost pronunţată declaraţia Schuman: în cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei, în contextul în care acestea făceau încă eforturi pentru a înlătura consecinţele dezastruoase ale celui de-Al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă, şi erau hotărâte să caute modalităţi de a evita un alt război.
Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producţiei de cărbune şi oţel, un eventual război între Franţa şi Germania, rivali istorici, „ar fi nu numai de neconceput, ci şi imposibil din punct de vedere material”.
Viziunea lui Robert Schuman era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze producţia de cărbune şi oţel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism, de aceea, propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Ileana Sandu
Semnificația zilei de 9 mai depășește simpla rememorare a unor momente istorice – ea reflectă identitatea națională, victoria valorilor democratice și apartenența României la familia europeană. Fie că vorbim despre Independența de Stat, despre sfârșitul celui mai devastator conflict mondial sau despre viziunea unită a unei Europe în pace, această zi trebuie să fie marcată cu înțelegere, recunoștință și responsabilitate civică.
🔗 Linkuri utile
Descoperă comorile Transilvaniei: bucuria bijuteriilor ascunse în orașele mici