Turismul stimulează creşterea economică, încurajează schimburile culturale şi susţine eforturile de conservare ale celor mai atrăgătoare destinaţii din lume. Gestionat necorespunzător, însă, turismul duce la supraaglomerare, creşteri de preţuri, suprasolicitarea infrastructurii, daune aduse mediului înconjurător şi calităţii vieţii localnicilor.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de supraturism, apare atunci când prea mulţi vizitatori „se îngrămădesc” într-o singură destinaţie, depăşind capacitatea acesteia de a-i gestiona în mod sustenabil, iar impactul negativ al turismului depăşeşte beneficiile.
Termenul „supraturism” a atras atenţia la nivel global în 2016, când s-a pus problema pericolelor turismului excesiv în destinaţiile populare. În anii următori, termenul a fost reluat, pe măsură ce turismul internaţional a crescut rapid şi exponenţial, dublându-se între 2000 şi 2019.
După pandemia de Covid-19, pe măsură ce restricţiile de călătorie au fost ridicate, oamenii „tânjeau” să iasă din casă, iar industria turismului şi-a revenit rapid: până la sfârşitul anului 2024, numărul turiştilor internaţionali a depăşit nivelurile de dinainte de pandemie, dar problemele asociate cu turismul excesiv au reapărut, subliniind nevoia urgentă de a proteja integritatea destinaţiilor preferate.
Supraaglomerarea este deosebit de problematică în oraşe istorice precum Veneţia şi Dubrovnik, care au străzi vechi şi înguste, proiectate pentru un trafic pietonal redus. Destinaţiile rurale şi ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu provocări similare atunci când creşterea turismului depăşeşte posibilităţile transportului. Insulele sunt, de asemenea, foarte susceptibile din cauza spaţiului lor limitat. Drumurile se confruntă cu ambuteiaje, deoarece tot mai mulţi turişti parchează ilegal etc., transformând ceea ce ar trebui să fie o excursie relaxantă într-o experienţă enervantă.
Pe măsură ce destinaţiile sunt „inundate” de vizitatori, uzura infrastructurii şi a siturilor naturale şi culturale se accelerează. Utilizarea constantă a drumurilor, traseelor şi facilităţilor publice poate duce la o deteriorare rapidă fără o întreţinere corespunzătoare.
Siturile istorice sunt mai predispuse la impactul turismului excesiv din cauza structurilor lor fragile şi a capacităţii limitate de a gestiona grupuri mari de vizitatori, cu riscul de deteriorare şi degradare a obiectivelor vizate.
Deşi aglomeraţia şi daunele materiale pot fi cele mai evidente simptome ale turismului excesiv, acestea nu sunt singurele efecte adverse: în ciuda veniturilor substanţiale generate de industria turismului, mulţi localnici se simt excluşi, ocupând locuri de muncă prost plătite, în timp ce de profituri beneficiază, în principal, investitorii străini şi marile corporaţii. Această disparitate alimentează resentimente în rândul localnicilor, cu atât mai mult cu cât adesea, turiştii nu respectă obiceiurile locale, vandalizează locuri considerate sacre sau se amestecă în viaţa comunităţii locale.
În multe locuri turiştii depăşesc numărul localnicilor, ceea ce îi face pe aceştia să se simtă marginalizaţi şi ca şi cum comunitatea lor şi-ar pierde identitatea şi ar fi transformată într-o atracţie turistică, mai degrabă decât într-un spaţiu de locuit. Unii turişti se angajează în comportamente imprudente, ilegale sau lipsite de respect, doar pentru a realiza fotografii impresionante, provocând daune şi amplificând tensiunile.
Nemulţumirea tot mai mare a locuitorilor a declanşat proteste pe scară largă în diverse destinaţii din Spania. Protestele legate de turism constituie, de ani de zile, o problemă recurentă în Barcelona, unde locuitorii au ieşit în stradă în urma reapariţiei numărului mare de vizitatori, după COVID, scandând sloganuri precum „Turiştii să plece acasă”. Localnicii denunţă, astfel, problemele asociate cu modelul turistic existent, care include creşterea costurilor locuinţelor, supraaglomerarea, disconfortul, beneficiile economice inechitabile şi preocupările legate de mediu: Muntele Everest, de exemplu, este o altă destinaţie neechipată în mod corespunzător pentru a gestiona deşeurile generate numărul mare de vizitatori. Muntele este plin de gunoaie, echipamente abandonate şi dejecţii umane, lăsate în urmă de alpinişti. Pe măsură ce zăpada se topeşte, sursele locale de apă devin contaminate, ducând la infecţii în rândul alpiniştilor şi al comunităţilor locale.
- În Japonia, localnicii au recurs la ecrane gigantice pentru a împiedica turiştii să aglomereze locuri emblematice cu vedere la Muntele Fuji, iar guvernul colaborează cu influenceri pentru a promova destinaţii mai puţin vizitate.
*Guvernul olandez a lansat o campanie pentru a-i împiedica pe turiştii gălăgioşi, în principal britanici, să creeze probleme. Aceasta include limitarea numărului de petreceri ale burlacilor, reducerea numărului de croaziere fluviale şi interzicerea fumatului de canabis pe străzi. - Barcelona vrea să scape de turişti din cauza turismului excesiv din oraş, care a dus la creşterea chiriilor pentru localnici, care au protestat împotriva supraturismului, obligând guvernul să ia măsuri. Drept urmare, turiştii din Benidorm riscă amenzi pentru consumul de alcool pe plajă. În Barcelona, guvernul speră să interzică toate închirierile de vacanţă până în 2028.
- Destinaţii turistice populare precum Veneţia, Roma şi Sardinia se luptă să ţină pasul cu cererea. Drept urmare, guvernul italian a început să aplice noi politici şi interdicţii pentru a controla turismul de masă. Potrivit BBC, Italia a redus numărul navelor de croazieră cărora li se permite să viziteze Veneţia, a interzis autobuzele turistice pe malul mării de pe Coasta Amalfi şi a introdus amenzi pentru turiştii care se aşază pe Treptele Spaniole din Roma.
- Deşi Grecia, în general, iubeşte turiştii şi îi primeşte cu braţele deschise, guvernul încearcă să reducă numărul de persoane care vizitează unele dintre insulele sale, în special Santorini şi Myconos. În ultimii ani, numărul mare de turişti a dus la supraaglomerare şi turism excesiv.
- Japonia este una dintre cele mai spectaculoase ţări din lume, atrăgând milioane de turişti anual, dar numărul mare de vizitatori a pus ţara sub o presiune imensă, iar mica naţiune se luptă să ţină pasul. Comportamentul antisocial şi turismul excesiv au dus la interzicerea accesului turiştilor în anumite locuri. De exemplu, turiştii indisciplinaţi nu mai sunt bineveniţi în anumite zone ale faimosului cartier istoric Gion din Kyoto.
- Milioane de turişti vizitează, anual, Croaţia pentru a se bucura de vremea caldă şi a explora repere istorice emblematice, însă ţara dace faţă cu greu turismului excesiv. Acest lucru a impus noi reglementări: de exemplu, numărul de standuri cu suveniruri şi numărul de pasageri zilnici ai vaselor de croazieră din Dubrovnik a fost limitat.
- Coreea de Nord este o destinaţie de călătorie controversată, cu un lider şi mai controversat:în timp ce mulţi călători nu ar visa niciodată să viziteze Coreea de Nord, alţii o văd ca pe o provocare pe care abia aşteaptă să o cucerească. Timp de mulţi ani, Coreea de Nord a fost o ţară dificil de vizitat. De fapt, până în 2024, turiştilor le-a fost interzisă complet intrarea în ţară din cauza pandemiei de Covid-19.
Cu toate acestea, chiar dacă ţara este redeschisă, The Guardian relatează că liderul preferă să primească vizitatori doar din naţiuni „prietenoase” precum Rusia şi China. Călătorilor individuali nu li se permite intrarea, iar grupurile sunt însoţite de supraveghetori.
Pentru practicarea unui turism civilizat, vizitatorii sunt sfătuiţi să se informeze cu privire la problemele legate de turismul excesiv, luând decizii de călătorie conştiente care ajută la distribuirea judicioasă a traficului turistic şi adoptând comportamente corespunzătoare pentru a minimiza impactul negativ al acestora. Acţiuni simple, cum ar fi vizitarea în afara orelor de vârf, respectarea normelor culturale, gestionarea deşeurilor şi sprijinirea afacerilor locale pot face diferenţa.
Potrivit datelor furnizate de ministerul de resort, în 2024, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turişti străini, în creştere cu 13,5% faţă de anul 2023
Cei mai mulţi vizitatori au venit din Germania, Italia, Israel, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Spania, Ungaria, Franţa, Ucraina şi Polonia. Transportul rutier a fost principala opţiune pentru turiştii din afara ţării, fiind utilizat de 82,1% dintre aceştia. Cele mai vizitate 10 destinaţii din România în 2024, pe judeţe, au fost Municipiul Bucureşti, Constanţa, Braşov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea şi Mureş.
Ileana Sandu