Tensiunile din societate sunt ridicate. Urmează al doilea tur de alegeri prezidenţiale. Indiferent care va fi opţiunea majoritară, sunt câteva concluzii „de etapă” pe care le putem deja identifica.
Este necesară o reformare a clasei politice. Nu în sensul propagandistic, ci prin fapte concrete şi responsabile. Neglijarea electoratului ne-a adus aici. Este nevoie ca politicienii să fie concentraţi pe rezolvarea problemelor oamenilor. Le ştim toţi, nu le mai repet. Este timpul să fie asumată responsabilitatea funcţiilor deţinute. Sunt multe provocări majore şi prea puţin spaţiu de eroare, nici măcar un milimetru pentru amânări.
Se impune concentrarea pe situaţia economică. Sunt necesare măsuri adaptate realităţilor din România şi cifrelor reale. Recâştigarea încrederii în mediul economic românesc este primordială. În aceste luni mediul de afaceri a fost blocat în incertitudini, temeri şi adversitate. Avem nevoie să redevenim credibili pentru investitori şi antreprenori, dar şi pentru oamenii care astăzi fac planuri de plecare sau renunţă la reîntoarcere.
Şi este nevoie de reconcilierea societăţii. Opiniile contrare ne-au împărţit în două tabere. Însă aruncarea vorbelor grele sau ameninţărilor între noi nu pot fi justificate. Oricât de incompatibili ne credem, în esenţă toţi ne dorim un mâine mai bun pentru noi şi familiile noastre. Lupta electorală se va termina. Fiecare ne vom întoarce la treburile noastre. Şi ne vom întâlni fix cu oamenii care până ieri erau ţinta insultelor noastre.
Avem dreptul şi libertatea de a ne exprima şi susţine propriile opinii şi opţiuni. Nu avem dreptul să jignim sau chiar ameninţăm alţi oameni. Libertatea de exprimare nu are nimic de-a face cu intimidarea, agresivitatea sau violenţa verbală. Niciunul dintre noi nu are justificare pentru astfel de comportamente.
În sport avem instituţia fair-play-ului. În timpul meciului, jucătorii se înfruntă prin abilităţi, anduranţă şi talent. Susţinătorii îşi încurajează echipa, contestă adversarii, aplaudă reuşitele. Indiferent cât de mult creşte tensiunea în teren şi în tribune, există reguli, există legi şi există fair-play. Conform acestora, se consemnează rezultatul. Apoi toţi se întorc la muncă. Jucătorii la antrenamente, susţinătorii la responsabilităţile lor.
Diferit faţă de sport este că suporterii în acest caz determină scorul partidei prin opţiunea exprimată la vot. Însă în ambele cazuri a doua zi ne reîntâlnim pe stradă. Nu suporterii unora sau altora, ci oameni care respiră acelaşi aer – tineri şi bătrâni, profesori şi studenţi, medici şi mecanici, angajaţi şi antreprenori, de la oraş sau de la sat. De aceea, începând cu 19 mai, ar fi ideal să nu avem răni între noi de vindecat din campanie. Dacă totuşi le avem, să le tratăm cât mai repede şi temeinic.
Noi nu putem juca în echipe adverse, căci avem o singură ţară. Problemele de rezolvat sunt aceleaşi pentru toţi, oricâte păreri diferite am avea. Soluţiile de care avem nevoie sunt comune. Obiectivele noastre sunt comune. Toţi ne dorim să trăim în pace şi mai bine. Toţi ne dorim prosperitate şi dezvoltare. Tocmai de aceea atitudinea zeflemitoare între noi nu poate fi justificată. Este ca şi cum coechipierii şi-ar da palme pe teren în loc să se concentreze pe învingerea adversarilor.
Să ne asigurăm că echipa noastră, adică naţiunea noastră, dincolo de 18 mai, va fi o ţară mai puternică, nu mai slabă. Iar asta ne obligă pe fiecare dintre noi să fim uniţi căci destinul nostru este fără excepţie unul comun. Ne oprim aici pentru astăzi. În ediţia viitoare vom reveni cu noi teme veridice. Până atunci, ţinem legătura pe paginile Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube şi din aplicaţiile mobile din Google Play şi Apple Store. Vă doresc multă sănătate!
Adrian Vascu