Fructele şi legumele (FL) sunt componente esenţiale ale unor diete nutritive şi sănătoase, dar există îngrijorări tot mai mari cu privire la riscurile legate de siguranţa alimentară legate de consumul lor, notează sciencedirect.com. Rezultatele cercetărilor demonstrează că reziduurile de pesticide reprezintă cea mai frecvent citată sursă de preocupare pentru siguranţa alimentară în fiecare ţară, parţial datorită utilizării intensive a pesticidelor sintetice în producţia de fructe şi legume De asemenea, se constată că mediile de vânzare cu amănuntul a acestor produse sunt dominate de pieţele tradiţionale în aer liber, în ciuda creşterii rapide şi a disponibilităţii punctelor de vânzare cu amănuntul moderne (de exemplu, supermarketurile).
În general, consumatorii acordă mai multă atenţie confortului şi preţului atunci când iau decizii de cumpărare a fructelor şi legumelor ,dar preocupările legate de siguranţa alimentară a pesticidelor influenţează, de asemenea, alegerile punctelor de vânzare.
Este recunoscut faptul că fructele şi legumele sunt componente esenţiale ale unei diete nutritive şi sănătoase. Cu toate acestea, consumul lor este scăzut în multe ţări, cu consecinţe grave asupra sănătăţii. De exemplu, în 2017, s-a estimat că aproape 4 milioane de decese la nivel mondial au fost atribuite consumului inadecvat de fructe şi legume. Factorii de piaţă şi cei din afara pieţei, inclusiv disponibilitatea insuficientă, preţurile ridicate, sărăcia, preferinţele slabe pentru anumite alimente sănătoase şi riscurile legate de siguranţa alimentară, pot explica de ce consumul de FL este scăzut în ţările cu venituri mici şi medii. Există îngrijorări tot mai mari cu privire la pericolele pentru siguranţa alimentară legate de consumul de fructe şi legume proaspete. Siguranţa alimentară este un „proces sau o acţiune care împiedică alimentele să conţină substanţe care ar putea dăuna sănătăţii unei persoane” şi este strâns legată de nutriţie. Alimentele nesigure sunt asociate cu costuri semnificative pentru sănătatea publică şi economie. De exemplu, se estimează că 600 de milioane de oameni se îmbolnăvesc (420.000 mor) la nivel global în fiecare an după ce consumă alimente contaminate, inclusiv fructe şi legume, ţările cu venituri mici şi medii reprezentând 53%, respectiv 75% din bolile transmise prin alimente şi decesele asociate.. Aceasta se traduce prin pierderi anuale de productivitate de aproximativ 95 de miliarde USD şi o povară pentru sănătatea publică de 110 miliarde USD. Printre principalele pericole pentru siguranţa alimentară se numără agenţii patogeni microbieni, reziduurile de pesticide, metalele grele, toxinele naturale şi Îndulcitorii.
Cât de important este să spălăm fructele şi legumele înainte de a le consuma?
Toată lumea ştie că trebuie să speli fructele şi legumele înainte de a le consuma, dar cât de important este acest lucru?
Curăţarea fructelor şi legumelor înainte de a le mânca reduce nivelul de pesticide, dar „nicio metodă de spălare nu este 100% eficientă pentru îndepărtarea tuturor reziduurilor de pesticide”, atrag atenţia specialiştii.
Unii recomandă (onlymyhealth.com) ca fructele şi legumele să fie puse într-un vas cu apă, să se adauge oţet sau bicarbonat şi să se lase timp de 15 minute, după care să fie scoase şi clătite bine cu apă. Oţetul ajută la îndepărtarea a 98% din reziduurile de pesticide şi insecticidele din fructe. Nu se recomandă utilizarea săpunului sau a detergenţilor.
„Prin natura lor, pesticidele sunt potenţial toxice pentru alte organisme, inclusiv pentru oameni, şi trebuie utilizate în siguranţă şi eliminate în mod corespunzător. Acestea se numără printre principalele cauze de deces prin auto-otrăvire. Multe dintre pesticidele mai vechi şi mai ieftine (care nu mai sunt brevetate), cum ar fi DDT şi lindanul, pot să rămână ani de zile în pământ şi în apă. Aceste substanţe chimice au fost interzise de ţările care au semnat Convenţia de la Stockholm din 2001”, notează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor arată că spălarea produselor sub jet de apă poate preveni infectarea cu boli transmise prin alimente, cum ar fi norovirusul, care este principala cauză a focarelor de boli cauzate de alimentele contaminate.
De asemenea, clătirea produselor asigură că nu veţi mânca murdărie, pietricele, insecte şi alte resturi. Produsele pot trece, de asemenea, prin multe mâini înainte de a ajunge în bucătărie, aşa că spălarea lor va elimina germenii de la alţii.
În ciuda germenilor şi bacteriilor care pot fi prezente pe produsele tale, nu ar trebui să eziţi să consumi fructe şi legume. Fructele şi legumele au o mulţime de beneficii pentru sănătate, iar o clătire rapidă nu poate decât să te ajute.
Cât timp ar trebui să spălaţi fructele şi legumele poroase?
Fructele şi legumele poroase au găuri mici prin care pot trece lichide şi aer. Fructe precum pepenii galbeni şi căpşunile, şi legume precum ceapa verde şi mugurii de fasole sunt considerate poroase. Acestea ar trebui spălate sub jet de apă rece timp de 10 până la 20 de secunde.
În mod normal, este suficientă trecerea acestor tipuri de produse sub apă rece, dar pepenii galbeni şi căpşunile sunt foarte poroase, ceea ce înseamnă că pot absorbi mai mulţi contaminanţi.
Pentru a curăţa temeinic căpşunile, clătiţi-le sub jet de apă puternică pentru a le curăţa cât mai bine. Pepenii galbeni trebuie spălaţi cu o perie de frecat, iar alte fructe ferme pot fi spălate la fel, precum alţi pepeni galbeni şi castraveţi.
Cât timp ar trebui să spălaţi fructele şi legumele cu coajă?
Pentru fructele cu coajă netedă, cum ar fi pepenii verzi şi merele, nu aveţi nevoie de mai mult de 10 secunde sub apă rece. Chiar dacă decideţi să curăţaţi un fruct precum un măr, coaja trebuie spălată în prealabil.
Unele produse nu ar trebui spălate decât chiar înainte de consum, cum ar fi majoritatea fructelor de pădure, deoarece calitatea lor începe să se degradeze odată cu spălarea.
Pentru produsele de la care se desprinde întreaga coajă, cum ar fi portocalele sau bananele, clătirea nici măcar nu este necesară, deoarece coaja exterioară dură îngreunează trecerea bacteriilor.
Chiar dacă le speli, tot te poţi îmbolnăvi
Spălarea fructelor şi legumelor elimină o parte din bacteriile existente – dar nu pe toate.
Dacă salata verde este contaminată cu E. coli, de exemplu, o curăţare bună nu va face o mare diferenţă. De asemenea, dacă bacteriile trec de exteriorul unui fruct – fie că este vorba de o suprafaţă poroasă, o crăpătură sau o lovitură suprafeţei nu va fi de niciun folos. (sursa-wexnermedical.osu.edu…)
Fructele şi legumele româneşti – în parametri normali privind reziduurile de pesticide
Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) desfăşoară anual controale riguroase pentru verificarea reziduurilor de pesticide din fructe, legume şi cereale produse în România.
În ceea ce priveşte rezultatele obţinute la probele analizate în anul 2024, se constată că, din cele 4.382 probe analizate, doar 35 probe (0,80%) au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mari decât limita maxima admisă, respectiv: 7 probe de tomate, 5 probe de ceapă verde, 4 probe de spanac, 3 probe de căpşune, 2 probe de mărar, 2 probe de pătrunjel, 2 probe de ţelină cu frunze, 2 probe de porumb, 2 probe de salată, 2 probe de ardei, o probă de mere, o probă de fasole verde, o probă de vinete şi o probă de grâu.
Pentru anul 2025, ANF îşi propune analiza a peste 2.500 de probe din cereale, fructe, legume în cadrul Programului Naţional de Monitorizare. Pe lângă acestea, ANF va desfăşura în acest an diferite programe de control tematice pentru fructe şi legume de sezon (verdeţuri, tomate, ardei, căpşune, pepeni, piersici etc.). De asemenea, ANF va continua să realizeze şi analize la cererea producătorilor sau comercianţilor, la fel ca în anii precedenţi. Astfel, ANF îşi propune ca pentru întreg anul 2025 să depăşească, cumulat, 5.000 probe analizate.
Fructele şi legumele care trebuie spălate întotdeauna
Alimentele care conţin cel mai probabil pesticide, conform datelor Federaţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA): căpşuni; spanac; varză, struguri, piersici, pere; nectarine; mere; ardei graşi şi ardei iuţi; cireşe; afine.