Începând cu anul 2000, în data de 22 mai se sărbătorește Ziua Internațională a Biodiversității, zi proclamată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU). Ziua de 22 mai reprezintă adoptarea textului Convenției privind diversitatea biologică din anul 1992 din cadrul conferinței ce a avut loc  în Nairobi. Printre principalele obiective pe care le urmărește convenția se numără conservarea biodiversității și utilizarea sustenabilă a resurselor planetei.

Februarie 2025 este luna lansării proiectului FarmBioNet (Farmer-Focused Biodiversity and Agricultural Knowledge Network). Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon Europe pentru cercetare și inovare, se derulează în 12 țări europene, iar în România, este implementat de către Fundația ADEPT Transilvania.

Potrivit informațiilor furnizate de Ben Mehedin, manager responsabil de comunitățile de fermieri și produse locale în cadrul Fundației ADEPT Transilvania, FarmBioNet își propune să identifice practicile agricole favorabile biodiversității  și să îi ajute pe fermieri să creeze, în fermele lor, situații avantajoase biodiversității, fie că este vorba de spațiu, siguranță, hrană, sau adăpost pentru diversitatea de plante și animale. Proiectul este dedicat agriculturii prietenoase cu biodiversitatea.

„Astăzi, privind agricultura și antreprenoriatul rural din România, remarcăm o verigă lipsă: o generație întreagă, care a fost desprinsă din continuitatea unei culturi rurale profunde. Cu toate acestea, este posibil ca informațiile codificate în „ADN-ul cultural” românesc să supraviețuiască și să constituie o platformă de dialog în prezent. Prin modul de organizare obștească, strămoșii noștri au creat reguli ce își aveau mai degrabă originea în superstiții și blesteme decât în normative raționale. În mentalul românesc tradițional, natura nu era neutră: ea răspundea diferit omului bun și celui rău” – a declarat Ben Mehedin – Fundația ADEPT Transilvania.

Scopul este de a crea și consolida o rețea europeană care facilitează schimbul de cunoștințe între fermieri, cercetători, consultanți și alți factori implicați în agricultura prietenoasă cu natura. FarmBioNet promovează integrarea cercetării și a bunelor practici în activitățile agricole și silvice, cu accent pe protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice conform cu Pactul Ecologic European și Strategia pentru Biodiversitate 2030, generând beneficii directe pentru fermieri și comunitățile rurale.

Rolul RNBA este să descopere modurile prin care agricultorii se implică în protejarea naturii, conform specificului fiecărei zone în parte, nu doar din raționalism și dovezi materiale, ci și dintr-o înțelegere profundă, intuitivă, a vieții.

Rețeaua Națională pentru Biodiversitate în Agricultură (RNBA) a fost înființată în martie 2025, în cadrul proiectului FarmBioNet. RNBA face parte dintr-o rețea europeană care colectează și distribuie cunoștințe și informații despre o agricultură în armonie cu viața, în toate formele sale naturale.

Membrii rețelei – dar nu doar ei – vor avea ocazia să participe la schimburi de cunoștințe despre bunele practici tradiționale, precum și la activități bazate pe cercetări științifice, care aduc beneficii biodiversității în fermă. Aceste concluzii vor fi obținute prin schimb de idei și colaborare creativă, având mereu în vedere specificul național și contextul internațional, fără a uita scopul fundamental al agriculturii: producerea hranei.

Întâlniri ale membrilor rețelei

Luna trecută membrii rețelei s-au reunit pentru a discuta două aspecte esențiale, adesea ignorate, dar care pot avea efecte negative majore: plantele invazive și arderile necontrolate ale vegetației uscate. Evident, controlul răspândirii plantelor invazive este benefic biodiversității doar în măsura în care contribuie la refacerea habitatelor naturale. Arderile, pe de altă parte, sunt fără îndoială dăunătoare biodiversității. Însă, prin discuții și clarificări se pot schimba percepțiile și se poate ajunge la o înțelegere mai profundă a impactului negativ al acestor practici, convingând astfel fermierii să renunțe la ele.

Următoarea întâlnire a rețelei va avea loc pe 26 iunie, eveniment intitulat: „Agricultura și Biodiversitatea– prețuim viața în toate formele ei”, care include și un atelier de lucru, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea Ciuc și o vizită la KongoFarm din Merești, unde vor descoperi cum agricultura regenerativă sprijină biodiversitatea pășunilor și fânețelor gestionate responsabil.

Plantele alogene pot afecta negativ biodiversitatea

În ultimii ani, speciile de plante străine (sau alogene) invazive au devenit o problemă tot mai prezentă la nivel mondial. Sunt acele specii de plante care nu sunt native într-un ecosistem, adică nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activității oamenilor. Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native. Intensificarea și globalizarea activităților umane și turismului, alături de schimbările climatice, favorizează pătrunderea și dezvoltarea acestor specii în noi teritorii, creând dezechilibre ecologice semnificative. Aceste plante se răspândesc rapid, perturbă echilibrul ecologic și afectează negativ agricultura, producția de alimente și sănătatea umană.

Plantele alogene au apărut în România în diverse contexte. Unele dintre acestea, denumite plante alogene invazive, pot afecta negativ biodiversitatea, serviciile ecosistemice și chiar sănătatea umană – un exemplu binecunoscut fiind temuta ambrozie, cunoscută și ca iarba pârloagelor.

Combaterea eficientă a acestor specii presupune o bună cunoaștere a lor, o identificare clară și aplicarea măsurilor adecvate de control și eliminare. Aceste metode pot fi mecanice, chimice sau biologice și trebuie alese în funcție de fiecare caz în parte. Este esențială existența unui plan național coerent, aplicat consecvent de toți factorii implicați. 

Eforturile individuale nu sunt suficiente.

Unele dintre cele mai periculoase specii invazive cu care ne luptăm în țara noastră sunt: ambrozia (Ambrosia artimisifolia), sânziana de grădină (Soledago  canadiensis), falsul oțetar (Ailantus altissima), slăbănogul himalaian (Impatiens glandulifera), ceara albinelor (Asclepias syriaca), troscotul japonez  (Reynoutria japonica) șinapul porcesc (Helianthus tuberosus), ne explică Ben Mehedin.

FarmBioNet este finanțat prin Programul Horizon Europe de către Uniunea Europeană, proiect Nr. 101082102. Grant agreement ID: 101182942.

Partenerii din țările asociate sunt finanțați prin fondurile elvețiene SERI.

Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu în reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive de Cercetare Europeană. Nici Uniunea Europeană, nici Autoritatea care finanțează nu pot fi trase la răspundere pentru ideile exprimate în cadrul proiectului.

Întreaga viață de pe Pământ, atât cea vegetală, cât și cea animală, trăiește într-o strânsă interdependență, într-un echilibru ecologic ce pare puternic și stabil, dar care are o fragilitate ce îl face vulnerabil în fața unor elemente variate. Biodiversitatea cuprinde toate formele de viață, de la gene la ecosisteme, indiferent de organizarea lor biologică.

Pe o perioadă de 3 ani, proiectul FarmBioNet, va oferi ocazia fermierilor să înțeleagă cât de favorabilă este biodiversitatea în ferma lor și ce acțiuni simple, cu costuri reduse, pot întreprinde pentru a aduce îmbunătățiri întregii ferme, în sprijinul biodiversității, fără ca productivitatea să fie afectată negativ.