Orice schimbare legislativă fără o administraţie publică eficientă este doar o speranţă goală. Marea Reformă Administrativă începe cu un aparat administrativ responsabil, disciplinat şi bine organizat.
Reforma administrativă este esențială pentru eficientizarea proceselor administrative și pentru a asigura o guvernare mai responsabilă.
Implementarea unei reforme administrative solide ar putea îmbunătăți semnificativ performanțele instituțiilor statului în cadrul contextului financiar actual, făcând reforma administrativă o prioritate națională.
De aceea, reforma administrativă trebuie să fie în centrul atenției noastre, pentru a aborda problemele structurilor interne ale administrației publice.
Îmbunătățirea administrației publice prin reformă administrativă poate contribui la crearea unui mediu economic stabil și previzibil.
Reforma administrativă ar trebui să vizeze nu doar reducerea cheltuielilor, ci și creșterea eficienței în utilizarea resurselor publice.
Astfel, reforma administrativă se transformă într-un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor economice propuse.
Fiecare propunere de reformă administrativă trebuie să fie susținută de date concrete și de analize pertinente pentru a avea impact real.
Reforma administrativă trebuie să fie adaptată la nevoile actuale ale societății românești.
Fără o reformă administrativă transparentă, procesul de reducere a cheltuielilor va fi extrem de dificil.
O reformă administrativă bine gândită va elimina obstacolele birocratice care împiedică dezvoltarea economică.
Aceasta este o parte integrantă a reformei administrative care trebuie să fie realizată cu rigurozitate.
Reforma administrativă nu trebuie să fie doar o simplă formalitate, ci un angajament real față de cetățeni.
Îmbunătățirea proceselor administrative este o parte crucială a reformei administrative.
Trebuie să recunoaștem că reformele administrative pot genera o schimbare pozitivă pe termen lung.
În momentul de faţă, statul român se află din punct de vedere financiar într-o situaţie oarecum dificilă, dar nici pe departe insurmontabilă. Comisia Europeană proiectează un deficit bugetar de 8,6% din PIB pentru 2025, Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat la un deficit de 7% din PIB pentru 2025, Consiliul Fiscal a evaluat construcţia bugetară pentru 2025 ca fiind de aproximativ 7,7% din PIB, cu posibilitatea reducerii către ţinta de 7%. Măsurile de reforma administrativă sunt esenţiale în acest context.
Fiecare dintre aceste măsuri trebuie să fie parte a unei reforme administrative coerente și bine planificate.
Numai printr-o reformă administrativă eficientă putem asigura un viitor mai bun pentru România.
Fiecare pas important în reforma administrativă trebuie să fie monitorizat și evaluat constant.
Flexibilitatea în aplicarea reformei administrative este esențială pentru adaptarea la nevoile cetățenilor.
Disciplina în aplicarea reformei administrative va avea un impact direct asupra succesului acesteia.
Un management eficient în cadrul reformei administrative este cheia pentru rezultate pe termen lung.
Reforma administrativă trebuie să se concentreze pe crearea unui climat de încredere în instituțiile publice.
Transparența și responsabilitatea sunt fundamentale pentru succesul oricărei reforme administrative.
Reforma administrativă trebuie să fie un proces continuu, adaptabil la schimbările din societate.
Fiecare cetățean trebuie să simtă impactul pozitiv al reformei administrative în viața de zi cu zi.
Aceste măsuri sunt parte integrantă a reformei administrative și contribuie la creșterea eficienței administrației publice.
Reforma administrativă trebuie să fie sprijinită de toate forțele politice pentru a avea succes.
Prin angajamente ferme, reforma administrativă va putea genera schimbări semnificative în societate.
Am analizat într-un articol precedent diverse manevre emise de mediile politice privind soluţionarea acestui deficit. Acum, după alegeri, e cazul să vin cu propuneri reale de politici aplicabile.
Implementarea unei reforme administrative eficiente poate aduce beneficii semnificative în gestionarea deficitului.
Reforma administrativă: Reducerea deficitului
În primele trei luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de aproximativ 2,3% din PIB. Asta ar duce la un deficit de 9,2% dacă se păstrează deficitul mediu trimestrial la această valoare, adică un deficit echivalent celui estimat pentru 2024.
Eu propun două direcţii simple, de natură administrativă, una pe zona de cheltuieli, alta pe zona de venituri.
Pe zona de cheltuieli, în momentul de faţă, se ştie situaţia execuţiei bugetare pe primul trimestru la fiecare instituţie. Se dă o notificare tuturor instituţiilor publice să reducă cheltuielile cu 2% pe an, în ce mod cred ele de cuviinţă. Nu este nevoie de nici o legislaţie specială, de nici un set de restricţii ciudate care produc haos şi tot felul de aberaţii.
Tehnic vorbind asta ar rezolva problema cheltuielilor fără rost, şi ne-ar ajuta să ajungem la ţinta de 7% sau sub ea. Întrucât cheltuielile sunt mai uşor de controlat decât veniturile, în mod cert are cea mai mare probabilitate de realizare. Nu cred că nu există instituţie unde să nu se poată reduce cheltuielile cu 2%.
Pe zona de venituri sugerez tot măsuri administrative, mai exact trebuie eliminate diverse scutiri, excepţii şi facilităţi. Un efort susţinut de controale aplicate cu rigurozitate ar putea forţa intrarea în legalitate în anumite domenii.
În mod normal ANAF cunoaşte exact domeniile unde intervenţiile sunt necesare. La instituţiile care au atribuţiuni de încasare de taxe se poate stabili un obiectiv de creştere a veniturilor cu 1% prin măsuri de colectare riguroasă.
După cum observaţi, nu este nimic spectaculos, nici o măsură care să genereze un gram de interes în Social Media, sau orice fel de media, şi asta nu este întâmplător. România nu are nevoie de spectacole, ci de reformă.
Trebuie înţeles că orice măsuri centralizate au efecte secundare nedorite, şi că micro managementul în acest sens este un obstacol, flexibilitatea este un avantaj major.
Rezultatul unei astfel de politici, pe o creştere de PIB nominal de 6% anual (creştere reală plus inflaţie), fără modificări de taxe şi impozite, pe un PIB 2025: 1.650 mld lei ar genera estimativ următoarele rezultate:
Evident, cu date din interior, Ministerul Finanţelor sau BNR ar putea modela mult mai bine ca mine efectul.
Evident, dacă creşterea economică este mai mare, dacă colectarea de impozite este mai bună, fiind o măsură administrativă se pot oricând ajusta valorile, sau se pot aplica coeficienţi diferenţiaţi şi reduce mai puţin la unele instituţii, mai mult la altele, în funcţie de priorităţi, urgenţe, etc.
Instituţiile care în primul an reduc cheltuielile cu mai mult de 3% pot reduce cu mai puţin în anul următor, cât timp suma pe doi ani este 6%, sau cele care în doi ani reduc cu peste 6% pot reduce cheltuielile cu mai puţin în anul trei câtă vreme suma pe trei ani este 9%.
Avantajul major al abordării administrative în comparaţie cu Ordonanţe de Urgenţă sau legi este flexibilitatea.
Cheia succesului unei astfel de măsuri este disciplina bugetară şi administrativă. Aici din nou este o problemă de administraţie eficientă, nu de legislaţie.
Măsuri de poziţionare pentru creştere economică
Primul pas este reducerea incertitudinii prin toate mijloacele. România trebuie să fie pe linie economică un model de predictibilitate şi transparenţă instituţională.
Orice propunere de modificări privind mediul economic, fie direct fie indirect, trebuie să fie supusă unei dezbateri riguroase, pro-active, şi extrem de publice.
Revin la ideea unui Pact Fiscal-Politic. Nu ştiu câte puncte ar putea avea şi nici nu pot spune ce ar trebui să conţină.
Ceea ce spun este că trebuie să cuprindă tot ceea ce pot considera acceptabil şi dezirabil TOATE forţele parlamentare, şi, ulterior ceea ce pot accepta 2/3 din forţele politice sau mai mult. Ideea este simplă, trebuie creat un far în ceaţa frământărilor politice care să indice o direcţie generală spre care mergem. Trebuie redusă incertitudinea.
Personal aş include un angajament că România nu intenţionează să favorizeze sau să susţină sau să tolereze orice formă de război de agresiune care să includă România, NATO sau UE. Asta pentru a calma anumite idei care se vehiculează. Bănuiesc că nimeni nu ar contesta o astfel de declaraţie.
Pornind de la astfel de elemente comune, sau de la altele, pas cu pas se pot negocia puncte comune, elemente care să dea o continuitate şi o consecvenţă multi-partizană României.
Pe de altă parte, trebuie evitat cu orice preţ, sau diminuată la maximum, emiterea de Ordonanţe de Urgenţă. OUG care reprezintă o sursă importantă de incertitudini.
Evident nu se pune problema eliminării lor complet, dar cu cât mai puţine, cu atât mai bine. Procesul legislativ, aşa greoi, cu paşi mulţi şi cu discuţii şi dezbateri îşi are rostul lui.
Din punct de vedere al economiei şi mai ales al senzaţiei de incertitudine şi nesiguranţă, din punct de vedere administrativ însă, OUG-urile introduc de foarte multe ori confuzie şi impredictibilitate şi, mai degrabă încurcă decât ajută. Pentru a optimiza procesele administrative, pentru a informatiza şi automatiza procese, este nevoie de stabilitate legislativă.
Abia când apare o masă critică de informaţii şi piedici în procesele economice şi administrative se poate justifica o ajustare legislativă.
Ca obiective strict pentru dezvoltare economică, o problemă o reprezintă tot procesele administrative. Am spus de multe ori că indicatorul „Doing Business” trebuie avut în vedere şi versiunea lui actualizată, „Business Ready” (B-Ready).
B-READY poate fi utilizat şi la îmbunătăţirea administraţiei locale, şi centrale, şi poate fi un instrument deosebit de util. Din nou o abordare centralizată este necesară, dar pentru un efect maxim trebuie flexibilitate, pentru că pe o astfel de metodologie putem afla că, de exemplu, în regiunea X, 35% dintre firme au raportat dificultăţi la o procedură anume administrativă, comparativ cu doar 15% în regiunea Y, de unde rezultă posibilitatea relativ marginală de a îmbunătăţi la nivel global situaţia, prin modificări legislative, dar un efect mult mai mare se poate obţine prin generalizarea bunelor practici din zonele unde o procedură administrativă funcţionează.
Pe exemplul dat, o lege poate îmbunătăţi situaţia cu 4-5% global, dar generalizarea bunelor practici poate îmbunătăţi situaţia cu 20% în majoritatea ţării.
În plus, unificarea procedurilor uşurează procesele de informatizare-digitizare.
Orice politică de dezvoltare trebuie să aibă în vedere şi resursele umane, sub aspect calitativ şi cantitativ. Subiectul este prea complex ca să îl abordez aici, dar trebuie să punctez trei domenii absolut critice: natalitatea, educaţia şi emigraţia.
Va trebui să dezvolt subiectul separat, dar trebuie spus că în aceste trei domenii ar trebui aplicat sistematic Nemawashi (n-ar strica şi în alte domenii), altfel nu facem decât să reformăm reforma de dragul reformismului ca până acum.
Probabil un domeniu unde lucrurile trebuie împinse înainte este cadastrarea şi clarificarea proprietăţilor în genere. Este incredibil de important acest proces pentru dezvoltarea tuturor ramurilor economiei, începând cu agricultura (sectorul primar în genere).
Şi aici vorbim în primul rând de administraţie şi abia apoi de legislaţie. Terenurile necadastrate nu pot fi exploatate sau tranzacţionate corespunzător, şi au o valoare mult diminuată.
O notă de încheiere
Probabil aş putea scrie volume despre ce se poate face pentru o reformă reală a României, dar esenţa ideii este că Marea Reformă a României începe cu muncă administrativă pe brânci, cu legislaţia ca un accesoriu la această muncă, nu invers.
Aplicarea oricărei reforme se face de către administraţia publică. Orice măsuri s-ar imagina în sferele înalte ale politicii, dacă aparatul administrativ nu este pus la punct, cel mai probabil rezultat este un eşec.
O majorare a TVA, de exemplu, fără un aparat fiscal performant este o penalizare a comercianţilor corecţi înainte de toate.
În primul rând, lăsaţi bugetarii să îşi facă treaba, în al doilea rând ajutaţi-i să îşi facă treaba, în al treilea rând pot fi restructuraţi şi reorganizaţi.
Aşa cum un politician poate spune că există sute de mii de bugetari inutili, la rândul lor sute de mii de bugetari pot demonstra, cu argumente şi documente, că există politicieni mai rău decât inutili – toxici, de-a dreptul. E o ipocrizie totală ca un politician să spună că bugetarii sunt inutili.
Brăduţ Boloş
Este timpul ca reforma administrativă să devină o prioritate națională, având în vedere beneficiile pe care le poate aduce.
Astfel, reforma administrativă va contribui la o dezvoltare sustenabilă a României.
Reforma administrativă reprezintă cheia pentru o administrație publică modernă și eficientă.
O astfel de reformă administrativă este necesară pentru a răspunde cerințelor cetățenilor.
Având o reformă administrativă bine implementată, România poate deveni un exemplu de bună practică în regiune.
🔗Link-uri utile: