Dr. Irina Mateieş, medic primar de medicină de familie/nutriţionist, specializat în nutriţie oncologică – Clinica de oncologie Amethyst Radiotherapy Center din Cluj (Floreşti)
Pentru că ştiu că multă lume iubeşte cafeaua, mi s-a părut interesant studiul acesta – Coffee drinking timing and mortality in US adults (10.1093/eurheartj/ehae871)
Un studiu recent realizat pe peste 42.000 de participanţi ne aduce veşti interesante: consumul de cafea dimineaţa (fie ea cu sau fără cofeină) a fost asociat cu un risc mai scăzut de deces de cauză cardiovasculară şi cu decesele de orice cauză. În schimb, consumul de cafea pe tot parcursul zilei nu a avut acelaşi efect protector.
Ce au descoperit cercetătorii?
Comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea:
Cei care beau 1 ceaşcă/zi dimineaţa aveau un risc cu 35% mai mic de deces cardiovascular.
Cei care beau 1-2 ceşti/zi dimineaţa aveau un risc cu 16% mai mic de deces din orice cauză şi cu 30% mai mic de deces cardiovascular.
Cei care beau 2-3 ceşti/zi dimineaţa aveau un risc cu 29% mai mic de deces din orice cauză şi cu 48% mai mic de deces cardiovascular.
Peste 3 ceşti/zi dimineaţa: risc cu 21% mai mic de deces din orice cauză şi cu 39% mai mic de deces cardiovascular.
Nu s-au observat beneficii semnificative în rândul celor care beau cafea pe tot parcursul zilei (dimineaţa, după-amiaza şi seara), nici beneficii în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer.
Cafeaua cu sau fără cofeină?
Ambele variante au fost asociate cu beneficii similare. Deci dacă nu toleraţi bine cofeina, puteţi opta pentru cafea decofeinizată.
Alte studii de amploare confirmă beneficiile consumului moderat de cafea (2-4 ceşti/zi), atât pentru sănătatea inimii, cât şi pentru reducerea riscului de deces în general. Mai mult, efectele benefice apar şi în cazul cafelei decofeinizate, deci nu este vorba doar despre cofeină, ci şi despre alţi compuşi antioxidanţi şi antiinflamatori din cafea.
De ce ar conta momentul din zi?
Nu este clar, însă unele ipoteze ar putea fi faptul că, dimineaţa, nivelul inflamaţiei este mai ridicat, iar compuşii antiinflamatori din cafea (precum acidul clorogenic) ar putea fi mai eficienţi în acel moment şi, în plus, cofeina consumată după-amiaza sau seara poate afecta somnul, iar somnul de slabă calitate este un factor de risc pentru boli cardiovasculare. Aşadar, cafeaua băută mai târziu în zi ar putea anula din efectele benefice ale antioxidanţilor.
Şi totuşi, nu toţi reacţionăm la fel la cafea…
Fiecare organism metabolizează cofeina în mod diferit. Asta ţine de genele noastre. Există enzime specifice în organism care metabolizează cofeina, iar genele care produc aceste enzime pot avea mai multe variante. Un astfel de sistem enzimatic este citocromul P450 1A2, responsabil pentru aproximativ 95% din metabolizarea cofeinei. Această enzimă este codificată de gena CYP1A2. În funcţie de varianta acestei gene, unele persoane pot fi metabolizatori lenţi, intermediari sau rapizi ai cofeinei.
De exemplu, la „metabolizatorii lenţi” de cofeină – cofeina persistă mai mult în corp şi poate creşte riscul de efecte adverse (anxietate, hipertensiune). În schimb, „metabolizatorii rapizi” procesează cofeina mai eficient şi pot beneficia mai mult de pe urma ei.
Totuşi, până acum, cele mai solide studii nu au arătat că genetica ar modifica semnificativ efectele cafelei asupra riscului cardiovascular sau al mortalităţii generale – deci vestea bună e că în general, cafeaua este sigură pentru majoritatea oamenilor, în cantităţi moderate.
Dar colesterolul?
Unele persoane îşi fac griji dacă „cafeaua creşte colesterolul” – şi este parţial adevărat, dar numai în cazul cafelei nefiltrate (de exemplu, făcută la presa franceză sau la ibric). În acest tip de cafea, anumite substanţe (precum cafestolul) nu sunt filtrate şi pot creşte nivelul de LDL-colesterol („colesterolul rău”). În schimb, cafeaua făcută cu filtru de hârtie elimină aceşti compuşi şi nu are acelaşi efect asupra colesterolului.
Câte ceşti sunt considerate „sigure”?
Cele mai multe beneficii par să apară la un consum de 2 până la 4 ceşti pe zi, potrivit studiilor mari şi meta-analizelor. Majoritatea acestor cercetări definesc o ceaşcă ca fiind de 240 ml (aproximativ cât o cană de apă).
Pe scurt:
- Cafeaua (cu sau fără cofeină) băută dimineaţa pare să aducă beneficii cardiovasculare
- Consumul de cafea în cantităţi moderate este considerat sigur şi poate face parte dintr-un stil de viaţă sănătos.
- Dacă aveţi probleme cu somnul, tensiunea sau anxietatea, e mai bine să evitaţi cafeaua după prânz.
- Alegeţi cafea filtrată, mai ales dacă aveţi colesterolul crescut.
- Aşadar, dacă vă place cafeaua, o puteţi savura dimineaţa, cu încredere şi moderaţie. Iar dacă aveţi îndoieli, discutaţi întotdeauna cu medicul dvs. sau cu un specialist în nutriţie.
🔗Link-uri utile
Conferința Națională a Dieteticienilor: Noi Orizonturi în Nutriție și Dietetică
👉 De ce e bine să bei cafea de dimineată și nu pe tot restul zilei