Menopauza este un subiect despre care se vorbeşte prea puţin şi, adesea, greşit. Această etapă firească din viaţa femeii este încă învăluită în mituri, stigmate şi idei preconcepute, care pot duce la frustrare, anxietate sau chiar ruşine. În realitate, menopauza nu este o boală, ci o tranziţie biologică, iar cu informaţia corectă, poate fi gestionată eficient şi echilibrat.

Mit: Menopauza apare brusc, de pe o zi pe alta

Realitate: Tranziţia spre menopauză este de fapt un proces lent, care poate dura ani de zile. Această perioadă se numeşte perimenopauză şi debutează, de obicei, în jurul vârstei de 45-50 de ani, interval în care nivelul hormonilor feminini fluctuează. Simptomele – bufeuri, insomnie, schimbări de dispoziţie – pot apărea înainte de oprirea completă a ciclului menstrual. Menopauza propriu-zisă este diagnosticată retrospectiv, după 12 luni consecutive fără ciclu menstrual.

Mit: Toate femeile suferă de bufeuri şi schimbări de dispoziţie

Realitate: Simptomele menopauzei diferă de la femeie la femeie. Unele trec prin această etapă aproape fără simptome, altele resimt disconfort fizic şi emoţional accentuat. Printre cele mai frecvente se numără bufeurile, transpiraţiile nocturne, iritabilitatea, anxietatea, depresia, tulburările de somn şi problemele de concentrare. Factori precum stilul de viaţă, alimentaţia, stresul şi istoricul familial influenţează severitatea simptomelor. Important este ca fiecare femeie să se informeze şi să discute cu medicul despre ceea ce simte.

Mit: Terapia hormonală este periculoasă şi trebuie evitată

Realitate: Terapia de substituţie hormonală (TSH) nu este un „pericol” în sine, ci un tratament care trebuie individualizat. Pentru femeile cu simptome severe, poate oferi o ameliorare semnificativă şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Este adevărat că există unele riscuri (uşor crescute de cancer mamar, tromboze sau boli cardiovasculare), dar acestea sunt evaluate în contextul fiecărei paciente. Terapia modernă este mult mai bine dozată şi mai sigură decât în trecut. Medicul ginecolog sau endocrinolog este cel care poate recomanda sau contraindica această opţiune în funcţie de istoricul medical şi analizele pacientei.

Mit: După menopauză nu mai este nevoie de vizite medicale

Realitate: Menopauza nu elimină riscurile legate de sănătatea ginecologică. Dimpotrivă, după această vârstă, creşte riscul de osteoporoză, boli cardiovasculare, cancer de sân şi de col uterin. De aceea, consultaţiile anuale rămân esenţiale, la fel ca testările de rutină (examenul Papanicolau, ecografiile, mamografia). În plus, multe femei dezvoltă simptome genito-urinare (incontinenţă, infecţii recurente) care pot fi tratate eficient dacă sunt diagnosticate din timp.

Mit: Nu ai ce face, trebuie să suporţi simptomele menopauzei

Realitate: Există multiple metode de gestionare a simptomelor, de la schimbări în stilul de viaţă (dietă echilibrată, exerciţiu fizic regulat, renunţarea la fumat), până la terapii hormonale sau alternative (fitoterapie, suplimente, acupunctură). Femeile nu trebuie să sufere în tăcere sau să accepte un disconfort care le afectează calitatea vieţii. Sprijinul medical, psihologic şi social este esenţial.

Menopauza nu este un sfârşit, ci începutul unei noi etape. Într-o societate care începe să recunoască importanţa sănătăţii feminine la toate vârstele, este esenţial să combatem miturile şi ruşinea asociată cu acest proces natural. Femeile merită informaţii corecte, acces la tratamente moderne şi o abordare empatică din partea specialiştilor. (surse – everydayhealth.com, medicalnewstoday, healthline.com)