Ileana Sandu
„Sportul are puterea să schimbe lumea. Are puterea să inspire. Are puterea să unească oamenii într-un mod în care puţine alte lucruri reuşesc.” ( Nelson Mandela)
Într-o lume în care stilul de viaţă activ câştigă tot mai mult teren, turismul sportiv a devenit nu doar o modalitate de recreere, ci şi o industrie în continuă expansiune. Noţiunea desemnează un tip de activitate în care turistul fie urmăreşte ca spectator, fie participă activ la un eveniment sportiv, implicând în general activităţi comerciale şi necomerciale de natură competitivă.
Potrivit Agenţiei Mondiale a Turismului, această ramură generează aproximativ 10% din cheltuielile mondiale pentru turism. Are o rată de creştere estimată la 17,5% între 2023-2030, deplasând mase de oameni intra şi intercontinental.
Sportul şi turismul sunt interconectate şi complementare: tot mai mulţi turişti sunt interesaţi de activităţi sportive în timpul călătoriei, indiferent dacă sportul este sau nu obiectivul principal al acesteia. Evenimentele sportive de diferite tipuri şi dimensiuni atrag turiştii ca participanţi sau spectatori, iar destinaţiile încearcă să adauge „arome locale” pentru a se distinge şi a oferi experienţe autentice.
Turismul sportiv nu este o invenţie modernă, ci are rădăcini în Antichitate. Grecii antici călătoreau spre Olimpia pentru a participa sau a asista la Jocurile Olimpice, cel mai important eveniment sportiv al vremii. Romanii obişnuiau să călătorească pentru a urmări luptele de gladiatori sau cursele de care. Aceste forme timpurii reflectă existenţa unei forme incipiente de turism sportiv.
Conceptul modern de turism sportiv a început să capete contur în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea căilor ferate şi apariţia cluburilor sportive. Evenimentele sportive internaţionale, cum ar fi Jocurile Olimpice moderne (începând din 1896) sau Campionatele Mondiale de Fotbal (începând din 1930), au contribuit semnificativ la popularizarea acestui tip de turism.
Un exemplu relevant este turismul legat de maratoanele internaţionale (New York, Londra, Berlin), care atrag anual mii de participanţi şi susţinători din întreaga lume. De asemenea, evenimentele de mare amploare (FIFA World Cup, Olimpiade) generează fluxuri uriaşe de turişti, cu un impact semnificativ asupra economiilor locale.
România are un potenţial considerabil în domeniul turismului sportiv datorită diversităţii geografice: munţi, dealuri, ape termale, litoral şi zone colinare. Acest cadru natural favorizează dezvoltarea mai multor tipuri de turism sportiv: sporturi de iarnă – în staţiuni montane precum Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Azuga; drumeţii şi ciclism montan, sporturi nautice (pe litoralul Mării Negre, Delta Dunării şi pe lacurile interioare etc.
În ultimii ani, autorităţile şi mediul privat au investit în dezvoltarea infrastructurii sportive şi turistice, dar există încă decalaje faţă de ţările vest-europene. În plus, lipsa unei strategii coerente la nivel naţional limitează uneori valorificarea eficientă a resurselor.
Printre provocările majore în dezvoltarea turismului sportiv în România se numără: infrastructura sportivă insuficient modernizată în multe zone; promovarea turismului sportiv la nivel internaţional este încă limitată; lipsa unei colaborări eficiente între autorităţi locale, federaţii sportive şi operatori turistici.
- Cel mai mare eveniment sportiv-turistic din lume: Jocurile Olimpice
Jocurile Olimpice de vară din Londra 2012 au atras peste 470.000 de turişti internaţionali, iar Tokyo 2020 (organizat în 2021 din cauza pandemiei) a fost urmărit de peste 3 miliarde de oameni la nivel global. Costul total al organizării JO poate depăşi 10 miliarde de dolari, însă câştigurile pe termen lung în turism pot depăşi această sumă. - Turismul sportiv în motorsport: Formula 1 şi MotoGP
Curse precum Monaco Grand Prix sau Marele Premiu al Italiei (Monza) atrag anual zeci de mii de turişti. În 2023, Grand Prix-ul de la Silverstone (Marea Britanie) a atras peste 480.000 de spectatori . - Maratoane turistice: călătorii pentru a alerga
Există turişti care călătoresc în jurul lumii pentru a participa la „Maratonul celor 7 continente” (Seven Continents Club), adică alergarea unui maraton pe fiecare continent. Un maraton inedit are loc în Antarctica, iar unul dintre cele mai spectaculoase este Maratonul de pe Zidul Chinezesc, cu mii de trepte. - Turismul sportiv de aventură – creştere spectaculoasă
Activităţile extreme (parapantă, scufundări, , alpinism) sunt în plină expansiune. Regiuni izolate sau mai puţin accesibile devin brusc atractive datorită acestor sporturi. Nepal atrage peste 100.000 de turişti anual doar pentru trekking şi expediţii montane, inclusiv pe Everest. - România pe harta turismului sportiv internaţional
România a fost gazda mai multor competiţii europene şi mondiale în ultimii ani: Campionatul European de Gimnastică (Cluj, 2017), Campionatul Mondial de Canotaj pentru juniori (Plovdiv, organizare comună cu România), precum şi meciuri din UEFA Euro 2020, găzduite la Bucureşti.
Evenimente ca Ciucaş X3, Maraton Apuseni, Transfier Triathlon atrag deja sute şi chiar mii de turişti străini.
Puţin cunoscut este faptul că în anii ’80 s-a experimentat schiul pe zăpadă artificială şi plastic în unele staţiuni din România. Azi, pârtii precum Arena Platoş (Păltiniş) testează deschiderea sezonului cu tunuri de zăpadă încă din noiembrie. - Turismul sportiv în mediul rural
În unele sate montane din România, turiştii vin special pentru drumeţii, alergare montană şi ciclism, susţinând astfel economia locală. Exemple: Fundata, Măgura, Ciocanu (judeţul Braşov), Rimetea (judeţul Alba).
În ultimii ani, evenimentele sportive au început să adopte politici „verzi”: fără plastic, cu reciclare, sprijin pentru comunităţile locale. România are deja câteva astfel de competiţii cu amprentă de carbon redusă, cum este EcoMarathon Moieciu.
Transilvania, una dintre cele mai pitoreşti regiuni ale României, este recunoscută nu doar pentru castelele medievale, satele săseşti şi peisajele montane spectaculoase, ci şi pentru oportunităţile variate de turism sportiv. Diversitatea reliefului, climatul favorabil şi dezvoltarea infrastructurii turistice au transformat această zonă într-un adevărat magnet pentru pasionaţii de activităţi sportive în aer liber.
Sporturi montane şi de aventură
Munţii Carpaţi, care străbat Transilvania, oferă condiţii excelente pentru sporturi montane precum drumeţiile, alpinismul, escalada şi ciclismul montan. Staţiunile de la poalele Munţilor Făgăraş, Retezat sau Apuseni sunt frecventate de turişti români şi străini atraşi de traseele montane bine marcate şi de peisajele spectaculoase.
Pe timpul iernii, Transilvania devine o destinaţie preferată pentru sporturile de iarnă. Staţiuni precum Poiana Braşov, Păltiniş, Arieşeni sau Băişoara oferă pârtii de schi moderne, instalaţii de transport pe cablu şi centre de închiriere a echipamentului sportiv. Schiul alpin, snowboarding-ul şi schiul de tură atrag anual mii de turişti.
Ciclismul rutier şi MTB (mountain bike) au cunoscut o creştere semnificativă în Transilvania, datorită competiţiilor locale şi internaţionale organizate în zonă, cum ar fi Bikeathon Ţara Făgăraşului, Maratonul Apusenilor sau Cupa Cetăţii la Braşov. Acestea promovează nu doar sportul, ci şi valorile culturale şi naturale ale regiunii.
De asemenea, alergarea montană şi maratoanele pe distanţe lungi s-au integrat perfect în peisajul transilvănean. Evenimente precum Maratonul Internaţional Sibiu sau EcoMarathon Moieciu atrag participanţi din întreaga lume.
Deşi Transilvania nu are ieşire la mare, lacurile glaciare şi barajele montane, precum Lacul Beliş, Lacul Vidra sau Colibiţa, permit desfăşurarea unor activităţi precum caiacul, pescuitul sportiv şi înotul în aer liber. Acestea sunt tot mai populare printre turiştii care doresc o experienţă activă şi relaxantă în mijlocul naturii.
Judeţul Mureş este o destinaţie tot mai atractivă pentru iubitorii de turism sportiv. Pe lângă bogăţia culturală şi istorică, această zonă oferă un cadru natural ideal pentru activităţi recreative şi competiţii sportive în aer liber.
Relieful variat, format din dealuri, păduri şi zone colinare, este perfect pentru drumeţii şi turism ecvestru, mai ales în zone precum Sovata, Gurghiu sau Valea Nirajului. Traseele marcate prin pădurile de pe dealurile Gurghiului sau din zona Călimanilor sunt frecventate de turişti pasionaţi de natură şi mişcare.
Ciclismul este, de asemenea, în plină dezvoltare. În ultimii ani, s-au creat trasee pentru mountain bike în împrejurimile Sighişoarei şi Sovatei, dar şi piste de bicicletă în Târgu Mureş şi în jurul oraşului.
Evenimentele sportive promovează mişcarea în aer liber şi aduc împreună sportivi amatori şi profesionişti.
Staţiunea Sovata, una dintre cele mai renumite din România, este cunoscută în special pentru Lacul Ursu – un lac heliotermic unic în Europa. Aici se pot practica activităţi de înot, plimbări cu hidrobicicleta şi stand-up paddle (SUP), într-un cadru natural spectaculos. În plus, zona oferă trasee pentru jogging, nordic walking şi sporturi uşoare în aer liber.
În sezonul rece, turiştii se pot bucura de pârtiile de schi de la Sovata sau Băiţa (în apropiere de Reghin). Deşi nu sunt foarte extinse, aceste pârtii oferă facilităţi moderne pentru practicarea sporturilor de iarnă la nivel recreativ.
Târgu Mureş găzduieşte diverse evenimente sportive, inclusiv competiţii de atletism, fotbal, baschet, dar şi triatlon, cum este cazul cunoscutului eveniment Transilvania Triathlon Festival. Complexul Weekend din Târgu Mureş oferă piscine, terenuri de sport şi zone de agrement frecventate de turişti şi localnici.
Turismul aciv în judeţul Mureş îmbină mişcarea cu descoperirea peisajelor naturale, a tradiţiilor locale şi a patrimoniului balnear. Cu o infrastructură în dezvoltare şi un cadru natural deosebit, Mureşul devine o destinaţie tot mai atractivă pentru turiştii activi, în toate anotimpurile. (foto – pixabay.com, unwto.org)