Cadourile sunt unele dintre cele mai frumoase lucruri din viața unui om – fie că le primești, fie că le oferi. La o ocazie specială, poți primi un cadou care chiar să îți schimbe viața. Astăzi vorbim despre un om căruia viața i-a fost schimbată prin intermediul unui astfel de cadou. Numele lui este Daniel Moldovan, un chitarist târgumureșean care „rupe” scenele din întreaga Românie. Este membru al formației Fittonia, o trupă de metalcore. Iar Daniel și-a rupt puțin din timp pentru a-mi răspunde la câteva întrebări.
– Cine este Dani, dincolo de scenă?
– Un băiat din Târgu Mureș care cântă la chitară, compune muzică și se plimbă prin țară cu ocazia concertelor trupei din care face parte – Fittonia –, în timp ce lucrează un job full-time și încearcă să mențină o viață socială cât de cât sănătoasă.
– Îți amintești când ai conectat pentru prima dată chitara la un amplificator?
– Literalmente vorbind, am băgat chitara în amplificator pentru prima oară în 2015, pentru că atunci am avut pentru prima dată această ocazie. Însă am început să cânt la chitară în vara lui 2013 – așadar, acum 12 ani. Atunci am primit cadou, de ziua mea, de la nașul meu, Mircea, o chitară electrică din perioada comunismului și am început să învăț să cânt pe ea „la rece”, până când am primit un procesor mic de chitară, tot de la Mircea.
– Ce înseamnă muzica pentru tine?
– Mai multe lucruri. În primul rând, este o metodă prin care îmi exprim sentimentele, emoțiile și trăirile – fie ele pozitive sau negative – prin compus și cântat. Mă ajută să mă descarc, iar de multe ori cele mai bune piese, concerte și improvizații vin din emoții puternice.
În al doilea rând, este un lucru care a fost mereu acolo pentru mine și m-a ajutat să trec prin multe momente dificile din viață – asemănător unui prieten foarte bun sau unui membru apropiat al familiei. Dacă treci printr-o perioadă grea și ai impresia că nu te înțelege nimeni, sigur există o piesă cu care poți relaționa sau care te poate ajuta.
Și, nu în ultimul rând, pentru mine muzica înseamnă și o dovadă că munca grea dă roade. Când am început să învăț la chitară, nu puteam reproduce un sunet sau ține un ritm „to save my life”, cum se spune. Unele persoane mi-au spus că sunt afon. Însă, după mulți ani de muncă și studiu, consider că am ajuns să cânt decent la chitară și continui să învăț și să progresez.
– Cum ai ajuns să faci parte din Fittonia? Ai mai cântat în alte trupe înainte?
– Long story short, aveam un grup comun pe Messenger cu membrii din Crusader, fosta mea trupă, și Stiff Kicks, iar la un moment dat, Vlad a întrebat – mai în glumă – cine vrea să facă o trupă de thrash metal cu el. I-am răspuns, și eu tot în glumă, că mă bag la bass. După aceea am început să vorbim tot mai mult, să ne vedem, și ni s-au alăturat Cătă și Dorian. Am început să lucrăm la piese împreună, iar eu am ținut să trec la chitară. Cătă a fost de acord să cânte la bass, iar Dorian la clape. Și cam așa a început, încet-încet, să prindă formă trupa Fittonia.
Pe lângă Fittonia, am mai cântat în Crusader, S.P.A.W.N. și Mantra.
– Ce teme abordați în piesele voastre?
– De obicei, abordăm subiecte personale, printre care relații și emoții intense, dezechilibru emoțional și vulnerabilitate, reflecții despre sine sau lupte interioare. Chiar dacă nu am contribuit încă la scrierea versurilor, mă regăsesc de multe ori în ele.
– De unde îți iei inspirația?
– Personal, o găsesc în tot felul de lucruri diverse. De la experiențe și trăiri personale, la relații, sunete, filme, seriale, evenimente istorice sau chiar mașini și avioane. Important e ca acel lucru să-mi dea o idee sau să-mi provoace o emoție, un sentiment – să-mi ofere un vibe, practic.
– Ce planuri ai pentru viitor în ceea ce privește muzica?
– Pentru viitorul apropiat, vreau să continuăm să lansăm piese noi cu Fittonia, iar până la finalul anului poate vom reuși să scoatem și un EP sau chiar un LP. La toamnă vom susține din nou un mini-turneu prin țară, cântând în orașele pe care le vizităm de obicei și ne vom întoarce și în câteva orașe în care nu am mai fost de ceva vreme.
Pentru viitorul îndepărtat, îmi doresc ca Fittonia să devină o ocupație full-time pentru noi, din care să putem trăi, să compunem, să lansăm și să cântăm muzica care ne place. Vreau să cântăm în cât mai multe locuri faine, pentru cât mai mulți oameni și pe scene din ce în ce mai mari. Practic, îmi doresc să avem toți din trupă o carieră muzicală de care să fim mulțumiți împreună.
Însă, momentan, ne pregătim intens pentru concertul de la Rockstadt Extreme Fest. Luăm lucrurile pas cu pas.
Mi-ar plăcea ca în viitor să predau și lecții de chitară în privat, pentru a împărtăși cunoștințele pe care le-am acumulat de-a lungul timpului.
– Ce alte pasiuni ai în afară de muzică?
– Mă pasionează foarte mult motorsportul, fiind un mare fan al Formulei 1, al Campionatului Mondial de Anduranță și al competițiilor de GT-uri. Am început să urmăresc diverse discipline de motorsport de când eram mic, deoarece aveam Motors TV în grila de canale la televizor. În timpul liber îmi place să mă dau pe traseul local de karting și am fost, ca spectator, la câteva etape din Romanian Endurance Series, la Transilvania Motor Ring.
Pe lângă muzică și motorsport, sunt pasionat și de istorie. Îmi place să învăț despre evenimente istorice – din Antichitate până la istoria contemporană – pentru că îmi stârnesc curiozitatea și îmi satisfac setea de cunoaștere. Și, bineînțeles, îmi place foarte mult să mă documentez despre istoria muzicii și a motorsportului.
– Care este, în opinia ta, cea mai mare realizare ca muzician?
– Enzo Ferrari a fost întrebat odată: „Care este cea mai importantă victorie?”, iar el a răspuns simplu: „Următoarea.”
Așa că, neștiind exact ce să îți răspund la această întrebare, îți voi spune că cea mai mare realizare a mea ca muzician va fi mereu cea care va urma.
Dacă mă vei întreba acest lucru peste 30 sau 40 de ani, atunci probabil voi avea un răspuns mai concret și mai detaliat.
– E ceva ce ai vrea să mai adaugi și nu am atins în acest interviu?
– În primul rând, vreau să îți mulțumesc pentru acest interviu – mi-au plăcut întrebările tale.
Iar în al doilea rând: fiți cu ochii în patru, pentru că suntem pe cale să lansăm o piesă nouă cu un clip beton și abia aștept să ne vedem la concerte – la Rockstadt, în august, și la toamnă, prin țară.
Interviu realizat de Adrian Murariu