Miklosi Amalia a absolvit Facultatea de Medicină, Programul de licență în Asistență Medicală Generală-linia maghiară ca șefă de promoție cu media 9,55. Pe măsură ce medicina se perfecționează și devine tot mai tehnică, dimensiunea umanistă a acestei profesiuni devine din ce în ce mai importantă. Asistentul medical oferă nu doar îngrijire tehnică, ci și sprijin emoțional, înțelegere și compasiune pentru pacienți, ceea ce contribuie la recuperarea lor și la crearea unui mediu de tratament în care pacientul se simte înțeles și sigur. Ca urmare, educația medicală în această profesie s-a modificat radical, asistenta medicală trebuind să aibă solide cunoștințe, atât în științele biologice fundamentale, cât și legate de domeniile sociale ale medicinii. Iar pentru a obține succesul în acest domeniu trebuie să muncești. Să muncești mult și greu. Pentru că este o profesie care nu se face cu jumătăți de măsură, ci cu toată inima, ne spune tânăra absolventă într-un scurt interviu.
-Pentru început, să ne spui, te rog, câteva cuvinte despre tine, pentru a te cunoaște cititorii ziarului Cuvântul Liber.
-Mă numesc Miklosi Amalia, sunt originară din județul Cluj, comuna Unguraș. Am absolvit Facultatea de Medicină, programul de studii Asistență Medicală Generală, linia maghiară, ca șefă de promoție, în cadrul UMFST George Emil Palade. Liceul l-am terminat în Gherla, la Liceul Teoretic Kemény Zsigmond, profil real, specializarea Științe ale Naturii. Îmi place să citesc, să petrec timp în natură și ador drumețiile. Chiar din copilărie am simțit o chemare spre domeniul Sănătății. De fiecare dată când vizitam medicul de familie, nu simțeam teamă, ci mai degrabă o curiozitate profundă. Îmi plăcea atmosfera din cabinet și, pe măsură ce am crescut, mi-am dat seama că îmi doresc să fac parte din această lume.
-Ai terminat Facultatea de Asistență Medicală Generală ca șefă de promoție cu media 9,55. Cum te simți?
-Sincer, niciodată nu m-aș fi gândit că voi ajunge să obțin o astfel de performanță. A fost multă muncă, sacrificii și multe nopți nedormite în spate, dar acum, privind în urmă, sunt mândră de mine și de tot ce am reușit să realizez. E o dovadă pentru mine că, dacă îți urmezi chemarea cu seriozitate și perseverență, poți ajunge acolo unde nici măcar nu visai.
-Cum au fost anii de facultate?
-Au trecut foarte repede acești ani. Încă îmi amintesc perfect ziua în care am pășit pentru prima dată în curtea universității, ca studentă. Nu cunoșteam pe nimeni, eram plină de emoții, temeri și îndoieli…
Privind acum în urmă, simt că acei ani m-au format profund. Am acumulat atât cunoștințe teoretice valoroase, cât și multă experiență practică. Am învățat să gestionez situații dificile, să am încredere în mine și în instinctele mele. Pe lângă formarea profesională, mi-am făcut prieteni adevărați și am legat relații care sper că vor dura o viață.
-Ce calități trebuie să aibă un asistent medical generalist?
-Cred că cea mai importantă calitate este, fără îndoială, empatia. Fără empatie, nu putem face mare lucru în viață, cu atât mai puțin în domeniul sănătății, unde lucrăm cu oameni aflați în suferință, în momentele cele mai vulnerabile.
La fel de esențiale sunt răbdarea și profesionalismul. În meseria asta trebuie să știm să ne păstrăm calmul, să acționăm cu responsabilitate și să nu ne lăsăm copleșiți emoțional, chiar dacă uneori este foarte greu. E important și să avem dorința constantă de a evolua, de a ne perfecționa. Această profesie nu se face „pe jumătate”, trebuie să o faci cu sufletul, cu toată inima.
-Ce planuri de viitor ai?
-Îmi doresc să lucrez într-un spital sau într-o clinică unde să pot învăța în mod constant și să-mi dezvolt cunoștințele în fiecare zi. Pentru mine este important să fiu într-un mediu în care există loc pentru creștere profesională.
Pe termen lung, îmi doresc să continui formarea mea printr-un program de masterat sau prin diverse cursuri de specializare. Consider că în domeniul medical nu te poți opri niciodată din învățat, dorința de a deveni mai bun ar trebui să ne însoțească toată viața.
-Cum îți petreci timpul liber?
-Îmi place foarte mult să citesc și să petrec timp în natură. Îmi place să mă plimb prin oraș alături de prietenele mele și stăm de vorbă la o cafea. Petrec timp și cu animăluțele mele, care îmi aduc multă bucurie și relaxare.
E foarte important să menținem un echilibru între viața profesională și cea personală, deoarece doar așa putem avea grijă și de alții, atunci când avem grijă și de noi.
-Ai un motto preferat?
-Un citat care mi-a rămas în suflet și pe care încerc să-l urmez în fiecare zi, chiar dacă nu se știe exact cine l-a spus: „The world is cruel, therefore I won’t be.” („Lumea e crudă, așa că eu nu voi fi.”)
Îmi reamintește mereu cât de important este să rămânem buni și umani, chiar și atunci când lumea din jur poate părea rece sau nedreaptă.
-Cui ai vrea să mulțumești pentru tot ceea ce ești acum?
În primul rând, familiei mele pentru că m-au susținut necondiționat, indiferent de greutăți. Le sunt recunoscătoare prietenilor mei, care au crezut în mine chiar și atunci când eu aveam îndoieli. Le mulțumesc colegilor mei pentru că am putut conta unii pe alții și am înfruntat împreună momentele dificile.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu, pentru că m-a ascultat de fiecare dată și mi-a fost alături chiar și atunci când nu aveam cuvinte. Și nu în ultimul rând, îmi mulțumesc mie pentru că am avut puterea să nu renunț și am mers mai departe.
-Care este rețeta succesului în viziunea ta și ce sfat ai pentru absolvenții de liceu, care încă nu știu ce facultate să urmeze?
-Rețeta succesului, după părerea mea, este să faci ceea ce îți place, din toată inima. Chiar și atunci când drumul pare greu, nu trebuie să renunți niciodată.
Le-aș spune celor care nu știu ce facultate să aleagă să se asculte pe ei înșiși, să exploreze diferite opțiuni și să aibă curajul să încerce. E în regulă să nu ai toate răspunsurile de la început, important este să fii curios și deschis.
