Ileana Sandu
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi, catolici şi greco-catolici în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit, în mâinile fiului său, Iisus. Este sărbătoarea mutării sale la cer, cu trupul. Potrivit tradiţiei, Maica Domnului a mai trăit 11 ani după înălţarea Mântuitorului. Cărţile spun că atunci când a binevoit să o ia pe Maica Sa în ceruri, Iisus a trimis un înger care să o pregătească: arhanghelul Gavriil, cel care îi dăduse şi vestea că a fost aleasă pentru a-L naşte pe Mântuitor.
Dacă atunci Gavriil purta în mâini un crin alb, de data aceasta, el i-a adus Fecioarei Maria o ramură de finic (semn al biruinţei asupra morţii). Ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu aceste crenguţe la intrarea în Ierusalim. Întinzându-i ramura, arhanghelul Gavriil i-a dezvăluit: „Acestea zice Fiul Tău: vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare”. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului, de aceea, nu este zi de întristare, ci de bucurie.
Când a primit vestea, Maica Domnului a mers să se roage pe Muntele Măslinilor, locul înălţării lui Iisus la Cer, iar pomii se plecau în faţa ei, cinstind-o. După ce s-a rugat, Fecioara Maria s-a întors acasă, a aprins lumânări şi tămâie, a dăruit veşminte unor văduve sărace şi a pregătit toate ce se cuveneau pentru înmormântarea sa. Atunci, pe un nor, a venit Apostolul Ioan, urmat de Petru, Pavel, de Iacob şi de ceilalţi ucenici, aduşi la rândul lor, de câte un alt nor. Maica Domnului şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă, i-a binecuvântat şi le-a promis că se va ruga pentru ei şi îi va ocroti.
Şi-a dat apoi sufletul în mâinile lui Iisus, care a apărut pe un tron înconjurat de heruvimi. Maica Domnului a fost dusă de către apostoli în mormântul din Grădina Ghetsimani, acolo unde Iisus s-a rugat în Joia Mare, înainte de a fi trădat, judecat şi răstignit. Numai Sfântul Apostol Toma nu a fost de faţă la înmormântare, dar prin lucrarea lui Dumnezeu se învredniceşte şi el să ajungă la mormântul Maicii Domnului după câteva zile de la îngroparea ei şi, deschizându-se mormântul, nu a mai găsit trupul acesteia, ci doar giulgiul, semn că trupul ei fusese ridicat la cer.
Biserica Ortodoxă vorbeşte de Adormirea Maicii Domnului ca fiind o mutare la cele netrecătoare, o trecere dintr-un mod de existenţă în altul, o mutare nu doar cu sufletul, ci şi cu trupul. Preafericitul Părinte Daniel mărturisea într-o predică închinată Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului că Sfinţii Părinţi au rânduit ca acest praznic să fie numit mutare şi nu înviere sau înălţare, pentru că Maica Domnului nu s-a ridicat la cer prin propriile puteri, ci cu puterea dumnezeiască a Fiului Său.
În icoana Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, Hristos este reprezentat cu un copil în braţe. Acest copil simbolizează sufletul Maicii Sale. Sfinţii Părinţi afirmă că la puţină vreme de la ridicarea sufletului ei la cer, a fost ridicat şi trupul ei. Interesant este că Maica Domnului este ţinută de Hristos pe braţul stâng, după cum Maica Domnului L-a ţinut pe Domnul pe când era copil.
Obiceiuri şi superstiţii de Sfânta Maria Mare
- În dimineaţa zilei de Sfânta Maria Mare, femeile merg la biserică
şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Apoi, merg în cimitir şi tămâiază mormintele rudelor. În părţile Moldovei, această sărbătoare este considerată sărbătoarea morţilor, iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare. Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate. - Ciobanii coboară oile de la munte, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor, spurcată de cerb, şi dormitul pe prispă sau în târnaţul casei.
- Fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor fi protejate de boli şi de necazuri. Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
- Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă.
- La 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi începea şi sezonul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.
- Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie), era con-siderată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.
- La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla, totodată, cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.
- În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
- Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
- Tradiţia populară spune că în această zi nu este bine să stai cu uşa închisă: se crede că Fecioara Maria poate intra oricând în casele creştinilor pentru a împărţi harul Său divin. În această zi, nici femeile şi nici bărbaţii nu au voie să se tundă, iar dacă se tund şi aruncă părul la gunoi, riscă să chelească. Dacă ai de făcut un drum important, ia cu tine pe cel mai bun prieten. Se spune că pot avea descărcări electrice pentru a arăta supărarea Fecioarei Maria faţă de oamenii necredincioşi şi neuniţi, de aceea, în această zi, au loc şi multe sărbători câmpeneşti. Plecarea la drum de unul singur arată egoism şi independenţă. Pentru a fi protejat chiar şi atunci când mergi singur la drum, ia cu tine o cruciuliţă sau un obiect sfinţit şi vei fi în afara primejdiei.
- Tot tradiţia spune că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el şi astfel să se mântuiască de păcate, iar dracii, rămaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.
- În unele zone din ţară, în ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului nu se adresează urarea „La mulţi ani!” celor care poartă numele de Maria, Marin (sau derivate ale acestora), aceştia fiind felicitaţi pe 8 septembrie, când este celebrată Naşterea Maicii Domnului. Preoţii spun însă că orice mare sărbătoare creştină, şi cu atât mai mult a Maicii Domnului, este prilej de bucurie şi este normal ca sărbătoriţii să fie felicitaţi. Peste 2,2 milioane de români – 1,8 milioane de femei şi peste 400.000 de bărbaţi – poartă numele Maria/Marian sau derivate ale acestora. În această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.
(surse documentare şi foto – azm.gov.ro, basilica.ro, alba24.ro, crestinortodox.ro, doxologia.ro, traditii-superstitii.ro)
