Ileana Sandu
Moment de cotitură în istoria României
Ziua de 23 august are semnificaţii majore în istoria României, însă păstrează şi aspecte contradictorii. Este considerat de unii istorici drept un moment de cotitură în care Regele Mihai a reuşit scoaterea ţării dintr-o alianţă dezavantajoasă în 1944 în cel de-Al Doilea Război Mondial.
În schimb, alţii îl descriu ca ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei, trădând alianţa cu care intrase în război.
Momentul 23 August 1944, care a dat prilejul acestei sărbători, a devenit graniţa în timp între două momente istorice: încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi începutul sovietizării României. De aceea, liderii comunişti au sărbătorit naţional acest moment.
La 22 August 1944, prin Proclamaţia către ţară, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. Hotărârea a scurtat cu şase luni cel de-al Doilea Război Mondial.
Până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.
Ziua de 23 august a rămas în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, motiv pentru care se organizau activităţi în cinstea lui nicolae ceauşescu, de „Ziua Naţională a României”.
Spre sfârşitul acestei perioade, la propunerea lui nicolae ceauşescu, titulatura s-a transformat în „Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”.
Parade fastuoase, materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale erau doar câteva dintre manifestările organizate în „Epoca de Aur” pentru a celebra ziua de 23 august. Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, nicolae ceauşescu.
Pe stadioane se ţineau manifestări omagiale de dimensiuni megalomanice. Ziua naţională era pregătită cu luni bune înainte. Zeci de mii de oameni participau la spectacole grandioase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate. După paradă, oamenii ieşeau cu mic cu mare la mici şi bere.
Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului
Pe plan internaţional, la 23 august, Ziua Europeană a Comemorării
Victimelor Stalinismului şi Nazismului, cunoscută şi sub numele de Ziua Panglicii Negre, readuce în memoria publică victimele regimurilor totalitare: stalinist, comunist, nazist şi fascist, simbolizând respingerea extremismului, intoleranţei şi opresiunii. A fost instituită şi desemnată de Parlamentul European în 2008 drept „Ziua Comemorării, la nivel european, a victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, şi trebuie să fie marcată cu demnitate şi imparţialitate”.
Istoria consemnează milioane de destine distruse şi de vieţi pierdute, în întreaga lume, în timpul regimurilor conduse de liderii comunişti şi fascişti. Doi dintre cei mai atroce au fost Adolf Hitler şi Iosif Vissarionovici Stalin.
Hitler a devenit cancelarul Germaniei în 1933. Regimul său malefic a durat până în 1945. Sub conducerea sa, naziştii au comis genocidul împotriva evreilor, însă nu numai evreii au suferit, ci şi alte grupuri etnice, precum şi persoane cu handicap, prizonieri de război, deţinuţi din lagărele de concentrare. Peste un milion dintre victimele lui Hitler au fost tineri sub 18 ani.
Iosif Vissarionovici Stalin, fost funcţionar bolşevic, a preluat conducerea Uniunii Sovietice în 1924. Politicile sale au devenit cunoscute sub genericul “stalinism”. În timpul regimului său, Armata Roşie sovietică a cucerit Berlinul (în 1945), act care a contribuit la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Tot sub îndelungata sa “domnie”, au murit milioane de oameni, majoritatea căzând victime ale epurărilor etnice, execuţiilor, foametei şi deportărilor forţate.
Numeroase ţări din întreaga lume organizează ceremonii speciale în amintirea victimelor stalinismului şi nazismului, inclusiv proteste şi demonstraţii paşnice, pentru a conştientiza importanţa respectării drepturilor omului în ţările comuniste şi socialiste, rememorând evenimente din sfera totalitarismului şi impactul pe care l-au avut nazismul şi stalinismul asupra lumii întregi. S-au scris multe cărţi şi s-au realizat filme artistice şi documentare inspirate de atrocităţile săvârşite în regimurile totalitare. Un mod de a marca ziua este purtarea unei panglici negre.
Originile Zilei europene a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului datează din 1980, când refugiaţii europeni care trăiau în Canada au organizat proteste paşnice, pentru a atrage atenţia asupra încălcărilor drepturilor omului comise de autorităţile din Uniunea Sovietică. În 1991, demonstraţiile de Ziua Panglicii Negre au avut loc în 56 de oraşe din întreaga lume, după prăbuşirea blocului sovietic.
Ziua de 23 august a fost aleasă nu întâmplător, aceasta fiind data semnării, în 1939, a infamului Pact Molotov-Ribbentrop, încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă. (La scurt timp după semnarea pactului, care a împărţit Europa în zone de influenţă, a început cel de-Al Doilea Război Mondial.) Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul, considerat drept „complotul celor mai rele două forme de totalitarism din istoria umanităţii”, a avut şi un protocol adiţional secret (nepublicat).
În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin acelaşi act normativ, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Potrivit normativului citat, „Parlamentul României, Guvernul României, autorităţile publice centrale şi locale vor organiza activităţi festive pentru marcarea acestor evenimente, în limita alocaţiilor bugetare aprobate”.
Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi. (surse şi foto – nationaldaycalendar.com/black-ribbon-day-august-23, europeanmemories.net, euronews.eu, a1.ro)