Alex Corin
Portretul tânărului român între 16-29 ani este unul marcat de un paradox: deşi este optimist în privinţa viitorului personal şi mai educat decât părinţii săi, se confruntă cu cele mai dificile condiţii socio-economice din Uniunea Europeană. Are cele mai mari rate de şomaj şi NEET (tineri care nu lucrează, nu se află la şcoală şi în niciun fel de pregătire), cel mai mic acces la educaţia superioară, cele mai ridicate probleme de sănătate mintală şi o tendinţă puternică de emigrare. În acelaşi timp, rămâne ataşat de familie şi se detaşează de politica formală preferând formele de protest. Principalele sale griji sunt corupţia şi sărăcia, iar principala sa strategie de adaptare pare să fie emigrarea sau detaşarea de problemele societale mai largi.
Tinerii între 16-29 ani reprezintă doar 15,8% din populaţia României în 2023, una dintre cele mai scăzute ponderi din UE (media UE: 16,2%). În cifre absolute, în 2024 trăiau aproximativ 3,3 milioane de tineri în această categorie, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Vârsta mediană a populaţiei României este de 42,2 ani şi în creştere, indicând un proces accelerat de îmbătrânire demografică, conform aceloraşi date.
De cele mai multe ori, tânărul nu are spaţii fizice în care să-şi exprime gândurile şi preferinţele, ci doar medii online volatile, unde îşi exersează limbajul şi percepţiile, interacţiunea şi convingerile fie sub anonimat, fie vag şi impulsiv, în replici tăioase care generează la rândul lor reacţii acide. În ceea ce priveşte folosirea timpului online, 35% dintre tineri au declarat că petrec zilnic mai mult de două ore pe reţelele de socializare, iar 18,5% petrec mai mult de trei ore, potrivit „Studiului asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri şi aspiraţii ale tinerilor, într-o Românie a inegalităţilor sociale”, lansat de fundaţia Friedrich-Ebert România (FES România) în toamna anului trecut.
Tinerii au nevoie de spaţii sigure în care să fie ascultaţi. La şcoală, disciplina Educaţie socială este în planul cadru de gimnaziu cu doar o oră pe săptămână la clasa a VIII-a. Din păcate nu acoperă în acest moment nevoile tinerilor.
Cum arată, statistic, opţiunile şi situaţia tinerilor români
Rata de ocupare a tinerilor (15-29 ani) este de apenas 18,7% în 2023, mult sub media europeană, potrivit Eures.
Rata şomajului în rândul tinerilor: 14,1% în 2024, în creştere constantă şi pe locul 3 în UE, conform Eurostat.
Doar 2% dintre tinerii români lucrează în timpul studiilor, cel mai mic procent din UE, potrivit Eurostat.
19% sunt NEET (nu muncesc, nu învaţă, nu se formează) – cea mai mare rată din UE, tot pe baza datelor Eurostat.
În mediul rural, rata şomajului la tineri depăşeşte 30%, scrie HotNews pe baza datelor biroului de statistică european.
Nici condiţiile de viaţă nu sunt aproape de ceea ce şi-ar dori. 58,6% nu şi-au permis o vacanţă în 2023 – cea mai mare rată din UE, potrivit Eurostat, citat de TVR Info.
14,7% se confruntă cu deprivare materială şi socială severă – a doua cea mai mare rată din UE, mai arată statistica europeană, conform Radio România.
Sistemul de Educaţie nu le asigură ceea ce au nevoie pentru o viaţă activă, pentru o satisfacţie personală şi profesională firească în alte state europene. Doar 23% dintre românii cu vârsta 25-34 ani au o diplomă universitară – cel mai mic procent din UE, iar 16,8% dintre tinerii 18-24 ani renunţă la studii, fiind şi aici tot prima poziţie în UE la abandonul universitar. Aproape jumătate dintre tinerii români se declară nemulţumiţi de calitatea educaţiei din România.
Fundaţia World Vision România, care studiază an de an comunităţile şi condiţiile din mediul rural, în care îşi aplică programele, arată că 80% dintre tinerii din mediul rural aspiră la studii superioare, dar doar 23% se înscriu şi finalizează. Conform datelor din sistemul public de Educaţie, publicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, rata de promovare la Bacalaureat: doar 76,5% în 2025, cu 53,54% pentru filiera tehnologică şi 50,81% pentru mediul rural.
România este singura ţară din UE unde condiţiile de trai ale tinerilor s-au înrăutăţit în ultimii ani. 58,6% nu şi-au permis o vacanţă în 2023, iar 14,7% se confruntă cu deprivare materială severă. Problemele de sănătate mintală sunt în creştere, cu anxietatea şi depresia în topul cauzelor de suferinţă. Suicidul este a doua cauză de deces în rândul tinerilor de 15-24 ani, conform Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi.
Aproape jumătate se simt discriminaţi, mai ales din motive materiale, mai arată studiul FES.
Interesul lor pentru politică este scăzut (sub 15%), iar încrederea în partide este de doar 6%. 40% îşi doresc să emigreze, iar 30% se văd realizându-se în altă ţară în următorul deceniu. Principalele motive: standard de viaţă mai bun şi lipsa oportunităţilor acasă, mai arată acelaşi studiu.
În acest peisaj conturat de date, poate cel mai important lucru este că după ce au trecut de vârsta copilariei, adolescenţii nu mai au spaţii gândite pentru ei în comunităţile locale. practic, ieşirea din parcul de copii de lângă bloc sau de lângă casă îi limitează la prea puţine opţiuni. Sistematic, sistemul public îi ignoră şi îi vulnerabilizează. Nu există nicio politică publică reală de sprijin pentru tineri, deşi avem un minister care cuprinde şi componenta „tineret”.