Sanda Vițelar
În ianuarie – iunie 2025, susține Institutul Național de Statistică, la cererea HotNews, românii au jucat circa 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc: pariuri sportive, loterii, cazinouri online. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea fiind de 5 miliarde de lei.
Cheltuim online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Altfel spus, suntem de 10 ori mai activi la jocurile de noroc decât în crearea de valoare economică.
Primul semnal de alarmă a fost tras în iunie 2024 de către Florian Neagu, directorul Direcţiei stabilitate financiară din BNR. Citat de Ziarul Financiar, Neagu a spus că cele mai multe tranzacții online făcute de cetățenii români cu cardurile sunt realizate pentru a participa la jocurile de noroc.
5,5 miliarde înseamnă bugetul însumat al ministerelor Justiției și Culturii
Formula de business a jocurilor de noroc se bazează pe statistica potrivit căreia majoritatea covârșitoare a acestor sume puse în joc sunt câștigate „de casă” și pierdute „de jucători”. Sumele raportate de Statistică înglobează atât jocurile online (la care s-a referit BNR), cât și pe cele din agențiile fizice de „păcănele”, pariuri și cazinouri.
În comparație cu Horeca, de pildă, suma cheltuită la jocurile de noroc de către cetățenii români depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea din urmă fiind de 5 miliarde de lei pe primele 6 luni ale lui 2025.
Față de primele 6 luni din anul trecut, când la jocurile de noroc s-au cheltuit 6,2 miliarde de lei, anul acesta se înregistrează un ușor recul al veniturilor industriei jocurilor de noroc: 5,5 miliarde de lei.
Iată o variantă de articol pentru un ziar local din Târgu Mureș, care pleacă de la datele statistice prezentate și adună opinii ale localnicilor, într-un ton echilibrat și accesibil cititorilor:
„Jucăm mai mult decât construim?” – Târgumureșenii reacționează la datele despre sumele cheltuite pe jocurile de noroc.
Analiza arată și o disproporție frapantă: deși România înseamnă doar 0,33% din economia globală, cheltuim online la jocurile de noroc echivalentul a 3,1% din piața mondială, adică suntem de zece ori mai activi în acest domeniu decât în crearea de valoare economică.
Pentru a înțelege cum privesc aceste cifre locuitorii Târgu Mureșului, am adunat opiniile lor:
Mihai C., 42 de ani, contabil: „Datele sunt alarmante. Faptul că românii cheltuie pe jocuri de noroc cât bugetul a două ministere la un loc arată cât de dezechilibrată este societatea.”
Irina M., 28 de ani, profesoară: „Mă sperie gândul că banii care ar putea merge pe educație, cultură sau vacanțe se duc pe pariuri și cazinouri. E o fugă după mirajul îmbogățirii rapide.”
Ioan P., 63 de ani, pensionar: „Pe vremea mea oamenii jucau un loz în plic, din când în când, de distracție. Azi e o industrie care sărăcește familii întregi.”
Kiss András, 35 de ani, mic antreprenor: „Nu condamn pe nimeni, fiecare își cheltuie banii cum vrea. Problema e când oamenii se împrumută sau lasă neplătite facturile pentru a juca.”
Simona B., 24 de ani, studentă: „Cred că tinerii sunt cei mai vizați. Aplicațiile online fac jocurile foarte accesibile și creează dependență. E nevoie de campanii de educație.”
Florin R., 47 de ani, șofer de autobuz: „Când vezi că salariul nu-ți ajunge, te gândești că poate ai noroc la pariuri. Dar, de fapt, pierzi și mai mult.”
Elena S., 51 de ani, infirmieră: „Jocurile de noroc nu creează nimic. Sunt bani aruncați. Dacă i-am investi în vacanțe, în sănătate sau în copii, societatea ar arăta altfel.”
Paul D., 39 de ani, avocat: „Industria jocurilor de noroc este legală și puternic taxată. Întrebarea este dacă statul nu profită prea mult de pe urma unei slăbiciuni sociale.”
Ágnes K., 44 de ani, vânzătoare: „Am văzut colegi care și-au pierdut salariul în câteva ore la păcănele. E o tragedie, dar și o lipsă de autocontrol.”
Rareș T., 19 ani, elev: „Pentru noi, liceenii, reclamele la pariuri sunt peste tot, la meciuri, pe net, la televizor. E ca și cum ne împing direct spre asta.”
Fenomenul nu poate fi ignorat. 5,5 miliarde de lei cheltuiți în doar șase luni la jocuri de noroc reprezintă nu doar o sumă uriașă, ci și un simptom al frustrărilor economice și al vulnerabilității sociale. În timp ce industria câștigă constant, comunitățile locale și familiile se confruntă cu pierderi greu de măsurat în cifre.