La Ghelari, minereul de fier a fost extras şi prelucrat de peste două milenii. În Antichitate, aşezările de la poalele Munţilor Poiana Ruscă au compus unul dintre cele mai importante districte miniere din Dacia. Potrivit istoricilor, zona bogată a Ghelariului furniza minereu chiar şi pentru atelierele din Sarmizegetusa Regia. După cucerirea romană, în ţinutul înconjurat de pădure, de la câţiva kilometri de Hunedoara, exploatarea fierului a luat amploare.
Stau mărturile dovezile arheologice. La Ghelari s-au descoperit camere de abataj antice, gropi de suprafaţă, unelte din epoca romană, dar şi o inscripţie în limba latină: „Natus Ibi Ubi Ferum Nascitum”, tradusă în „Născut acolo unde se naşte fierul”. Din secolul IX datează cuptorul de prelucrare a fierului, descoperit în Valea Caselor, la marginea comunei, care a ajuns în patrimoniul British Museum din Londra. În secolul al XVII-lea, vechile aşezări din jurul minelor de fier au primit colonişti germani, unguri, slovaci, sârbi, munteni şi ţigani. În Ţinutul Pădurenilor, iobagii din secolul al XVIII-lea aveau ca îndatorire şi lucrul în minele de fier. În secolul al XIX-lea, Ghelariul (Gyalar) era o aşezare cosmopolită, în care s-au stabilit oameni din întreg Imperiul Austro-Ungar şi care au zidit biserici pentru diferite confesiuni. Din minele sale, porneau căruţele cu minereu către furnalele şi topitoriile din văile râurilor Hunedoarei.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, zona Ghelariului, greu accesibilă în acea vreme, a fost împânzită de funiculare, iar o cale ferată îngustă de circa 15 kilometri a fost construită între Uzinele de Fier din Hunedoara şi Govăjdia, în vecinătatea minelor.
Minereul de fier era coborât cu funicularele de la Ghelari, la Furnalul de la Govăjdia şi la Hunedoara. „Binecuvântare si noroc Hunedoarei! Prima şarjă de fontă a curs deja, dealul Ghelariului se topeşte la Hunedoara”, informa în 1884, ziarul Huniad, la înfiinţarea Uzinelor de fier ale Hunedoarei. Zăcămintele din jurul oraşului puteau da 17 milioane de tone, potrivit unui raport al Departamentului ştiinţific şi de cercetare britanic de la începutul secolului XX, iar concentraţia de fier din minereu era de până la 40 de procente.
În urmă cu un secol, minele de la Ghelari făceau parte din Uzinele de fier ale Hunedoarei, administrate de statul român. Iar minereul era transportat spre Hunedoara, pe calea ferată de 16 kilometri.
În fotografiile de la 1900 poate fi văzută infrastructura utilizată.
Azopan.ro este o arhivă foto online dedicată salvării şi promovării patrimoniului fotografic analogic din România. Colecţia vizează publicarea cât mai multor poze realizate pe suport analogic, păstrate în depozite muzeale, în poduri, pe rafturi sau numai pe negativ.
Cotidianul Cuvântul liber vă prezintă imagini inedite din această arhivă, pentru a păstra şi a îmbogăţi memoria vizuală a trecutului nostru.
Foto: Azopan.ro
Pagină realizată de Sanda Viţelar