Supranumite Autostrăzile Moldovei, cele două coridoare rutiere importante vor lega provinciile istorice ale României şi, mai mult decât atât, vor crea o legătură rutieră importantă între Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană.
Al doilea cel mai mare oraş al ţării, ca număr de locuitori, Iașiul, nu are nicio ieşire la autostradă ceea ce face ca investitorii să nu fie atraşi să-şi stabilească afacerile în capitala Moldovei.
Organizatorii Conferinţei „Autostrăzile Moldovei” care a avut loc la Iaşi joi, Asociaţia #Haicăsepoate, şi-au propus să aducă la masa discuţiilor reprezentanţii autorităţilor naţionale, locale, ai constructorilor şi ai societăţii civile, dorind ca astfel să se creeze un fond comun pentru ca aceste două autostrăzi să fie finalizate cât mai curând cu putinţă. Cel mai optimist termen pentru a lega Moldova de Transilvania este 2032, dar atingerea acestui ţel depinde de finanţare, care în prezent nu prea acuperă lucrările ce trebuie realizate.
Preşedintele Asociaţiei organizatoare, Irinel Bucur, a subliniat faptul că, în perspectivă, realizarea acestor investiţii va aduce o creştere economică importantă pentru zona Moldovei.
„În cadrul conferinței ne-am propus să analizăm problemele existente, dar și să explorăm soluții realiste. Obiectivul nostru este ca în următorul deceniu România să dispună de o infrastructură rutieră modernă, echitabil distribuită și capabilă să susțină dezvoltarea regiunii Moldovei și a întregii ţări. Trebuie însă să privim realist cifrele. Fondurile europene alocate într-un exercițiu financiar european, de 7 ani reprezintă doar 16% din necesarul finanțării proiectelor aflate acum în studii de fezabilitate, licitații sau execuții. În aceste condiții, orizontul de finalizare devine extrem de îndepărtat și nu poate ține pasul cu nevoile actuale de dezvoltare. Cine nu și-ar dori ca Moldova să aibă încă 100.000 de locuri de muncă bine plătite, investiții de minim 10 miliarde de euro în primul 10 ani și statul să încaseze taxe de încă cel puțin 1 miliard de euro anual?”
Ce spun autorităţile despre finanţare
Deşi organizatorii evenimentului au invitat reprezentanţi ai tuturor oficialităţilor, precum şi pe preşedintele României, Nicuşor Dan, şi pe premierul Ilie Bolojan, efectiv la eveniment au fost prezenţi doar reprezentanţi la nivel de secretar de stat din partea Guvernului. Astfel, reprezentantul Ministerului Transporturilor, secretarul de stat, Cristian Şologon, a pus accent pe faptul că autorităţile române fac tot posibilul pentru a asigura finanţarea necesară.
„Atât Autostrada A7, cât şi Autostrada A8 au fost demarate pe anumite programe din PNRR, pe anumite tronsoane s-au schimbat sursele de finanţare, unele au rămas în zona PNRR, dar au trecut pe componenta de grant, nu pe cea de împrumut. Pe A8 sunt o parte pe programul de transport, mai sunt unele în discuţii dar cu siguranţă vor fi pe acest program SAFE. Aici vor fi finanţate anumite loturi din A7 şi A8. Etapa următoare este să alocăm cele aproape 17 miliarde de euro din programul SAFE exact pe proiecte. Şi eu îmi doresc ca aceste proiecte să fie finalizate. A7 va fi până la Paşcani până în iulie 2026 şi sperăm ca A8 să urmeze acelaşi parcurs, adică foarte rapid să putem circula între Ungheni şi Târgu Mureş. Pentru porţiunea Miercurea Nirajului-Leghin sunt posibilităţi să fie finanţate prin Programul Transport, am avut aceste discuţii. Nu vă ascund faptul că am avut şi ieri (miercuri, 10 septembrie n.r.) o discuţie cu reprezentanţii FMI. Întodeauna când îţi doreşti să faci ceva găseşti şi soluţii”, a spus acesta.
Lăsând deoparte zona politică, atunci când vine vorba de finanţarea unor proiecte majore de investiţii, lucrurile nu stau atât de simplu pe cât ar putea părea la prima vedere.
Cristina Amărăzeanu, şef departament obţinere finanţări, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a explicat în cadrul evenimentului de la Iaşi necesitatea muncii administrative premergătoare demarării unor asemenea proiecte.
Trebuie să știți că noi vorbim de trecut și prezent și prezentul e evident o continuare a trecutului. Finanțările pentru autostrada A7, chiar și pentru autostrada A8, s-au născut din acea capacitate administrativă pe care Ministerul Transportului, prin Compania Națională de Administrare Infrastructurii, a dezvoltat-o și anume am învățat să pregătim într-o perioadă de programare proiecte astfel încât în perioada următoare să putem să avem ceea ce înseamnă proiect în matur. În cazul de față, de exemplu, în programul operațional infrastructura mare, am avut o rată de absorție de 140%. Am realizat etapa de pregătire pentru cei 320 de km de la Ploiești până la Pașcani, lucru care în anul 2020 când a apărut PNR-ul, anul 2021 când am avut PNR, ne-a regăsit într-o poziție favorabilă. Am știut ce trebuie să construim, cât ne costă, am avut acorduri de mediu, pentru că așa cum bine cunoașteți un proiect de infrastructură rutieră nu se mulează ca un puzzle cu o perioadă de programare. Ne ia cel puțin 4 ani de zile sau 3 ani de zile ca să avem o pregătire completă de la o analiză multicriterială care să-ți permită o bună cunoaştere a aliniamentului, astfel încât să nu te blochezi în etapa de implementare. Programul operațional infrastructura mare a fost prima sursă de finanțare pentru autostrăzile A7 de la Ploiești și până la Pașcani, în ceea ce înseamnă pregătirea și pentru Târgu Mureș-Târgu Neamț, în ceeа ce înseamnă elaborarea studiului de fezabilitate. Mai departe, capetele de la autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț, Târgu Mureș-Miercurea, Nirajului și Leghin-Târgu Neamt, au plecat mai departe și au putut fi eligibile spre finanțare în PNRR la momentul anului 2021, când s-a creionat acest program”, a explicat aceasta.
Cum stau efectiv lucrările şi birocraţia aferentă acestora?
Aşa cum aţi putut înţelege din cele de mai sus, pregătirea celor două proiecte majore a presupus o birocraţie complicată. Spaţiul editorial este insuficient pentru a prezenta cu lux de amănunte furcile caudine ale acesteia în ceea ce priveşte Autostrada A8, cea care ne interesează cel mai mult în zona judeţului Mureş. O sinteză a făcut în cadrul evenimentului Cătălin Urtoi, membru fondator al Asociaţie şi membru în CA al CNIR.
„Acum mai bine de 9 ani, mai exact în ianuarie 2017, când am început această activitate civică, aveam o hartă cu două linii: una de la Ploiești la Suceava-Siret, care se numește acum Autostrada Moldovei A7, și una de la Târgu Mureș până la Ungheni-Prut, care se numește Autostrada Unirii A8, așa cum a fost decretată prin acea lege, Legea 291 – Autostrăzii Unirii din 2018. Și îl salut pe domnul Movilă Petru, fiind artizanul… Cred că ați intrat la urmă, știm că noi n-am apucat să dialogăm pe tema asta, dumneavoastră fiind, de fapt, artizanul acelui proiect de lege împreună cu societatea civilă de la acea vreme. Deci, așa cum spuneam acum 9 ani, erau două linii pe hartă. Astăzi vorbim despre lucrări în execuție pe A7 până la Pașcani. Vorbim pe A8 despre două loturi în execuție, care sperăm să continue mai accelerat. Vorbim despre licitații pe toată Autostrada A8 lansate, unele dintre ele chiar finalizate cu contracte semnate, dar așteptăm începerea proiectării. Vorbim despre licitația mult așteptată cu tronsonul Iașului, al Capitalei Moldovei, al Capitalei Istorice a României, și o spun de fiecare dată când am ocazia, pentru că, din păcate, Iașul este vitregit. Poate e și o frustrare a noastră, a ieșenilor, dar e și vina noastră, până la urmă. Deci, în momentul de față, vorbim de un tronson de la Moțca până la Ungheni, un tronson aflat în acest moment în licitație de proiectare și execuție. Și, bineînțeles, vorbim de tronsonul de la Pașcani la Suceava și până la Siret. Și salut pe deputații, senatorii, președinții de consilii județene, prefectul de Suceava, care ne-a onorat cu prezența, pentru că este foarte important și acest tronson, pe care, împreună cu A8, noi le dorim finalizate așa cum ne zicem de ani și ani, până în 2030-2032. Astăzi am ajuns într-o fază, zic eu, optimistă. Pentru că, dacă acum câțiva ani vorbeam de mult discutatul studiu de fezabilitate pe A8, care nu se mai termina, de acordul de mediu, cu problemele de pe secțiunea montană… și aici vreau să-i salut pe domnii deputați și senatori de la UDMR, în special pe domnul Benedek János, care este prezent în sală și care m-a sprijinit foarte mult, alături de… Și eu trebuie să spun lucrurile astea, pentru că sunt lucruri normale care s-au întâmplat împreună cu domnul senator la acea vreme, domnul Popa Marcel. Și dânșii își aduc aminte ce drumuri făceam în zona montană, în zona Miercurea Nirajului, Miercurea Ciuc, în zona Târgu Mureş. Deci a fost o perioadă foarte dificilă și astăzi putem vorbi despre finalizarea acestor documentații, așa cum îi spuneam noi – birocrația, mult discutata birocrație românească. Deci astăzi, concret, suntem în faze clare de licitație, contracte semnate și lucrări pe ambele autostrăzi.”
Importanţa A8 pentru judeţul Mureş
Autostrada A8 („Autostrada Unirii”) are o importanță strategică și foarte practică pentru județul Mureș, iar stadiul actual al secțiunii Târgu Mureș – Miercurea Nirajului arată că proiectul capătă formă concretă.
A8 va conecta județul Mureș cu Moldova, facilitând transportul de persoane și bunuri între regiunile istorice. Pentru Târgu Mureș și zonele limitrofe, acesta va însemna acces mai rapid către Iași şi către frontiera cu Republica Moldova, reducând semnificativ timpii de călătorie.
Construcția autostrăzii generează locuri de muncă directe pe șantier, dar și indirecte (furnizori, servicii conexe). De asemenea, va stimula investițiile în industrie, logistică, turism în județul Mureș — accesul mai ușor la pieţe și la infrastructură modernă face zona mai atractivă pentru afaceri.
Autostrada înseamnă un standard de drum superior, cu mai puține intersecții periculoase, trafic mai fluent, infrastructură robustă (poduri, pasaje, viaducte). De exemplu, nodurile rutiere care se leagă de A3, de DN13, DJ151D, vor permite acces mai bun și distribuția mai eficientă a traficului.
Pentru locuitorii din Mureș, accesul la autostradă înseamnă mai puține blocaje, mai puțin timp pierdut, costuri reduse cu transportul, dar și îmbunătățiri în ceea ce privește serviciile sanitare, accesul la educaţie, turism, până la creșterea valorii proprietăților.
Stadiul lucrărilor pe secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului
Acesta este un sector-cheie din Autostrada A8, iar ultimele date arată progrese semnificative:
Lungime: 24,4 km, plus 2,4 km de legătură cu Autostrada A3.
Constructor: firma turcă Nurol, contract semnat în februarie 2024.
Autorizația de construire: ultima autorizație necesară (Etapa III) a fost emisă în data de 21 iulie 2025, ceea ce permite demararea oficială a lucrărilor.
Progres fizic și mobilizare
Peste 20% din stadiul fizic al lucrărilor a fost realizat până la începutul lui septembrie 2025. Mai precis, 21,4% din lucrare. Pe șantier lucrează peste 700 de angajați și aproape 400 de utilaje.
Componente executate sau în curs de execuție:
Din 98 de podețe, 47 sunt deja finalizate.
Au fost achiziţionate ~1.800.000 tone de materiale, jumătate fiind deja livrate pe șantier.
Urmează turnarea primelor grinzi în următoarele ~15 zile (de la data raportării).
Se vor porni stațiile de asfalt în ~2 săptămâni.
Utilaje de ultimă generație au deja un rol activ pe șantier: 4 finisoare noi, fiecare evaluat la ~540.000 euro.
Componente logistice și structuri auxiliare
Se construiesc 30 de poduri și pasaje, două ecoducte, viaducte, pasaj de ~256 metri. Noduri rutiere de acces la A3, DN13, DJ151D. Centru de Întreţinere și Control (CIC), parcări.
Termen de finalizare
Conform contractului, secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului ar trebui să fie finalizată până la 22 decembrie 2026.
Monitorizare live a lucrărilor
Cu ocazia evenimentului de la Iaşi s-a discutat şi despre monitorizarea în timp real a lucrărilor de către societatea civilă. Asociația a prezentat un proiect unic în România, aflat chiar în inima lasului: Insula Digitală #HaiCaSePoate, o prismă interactivă echipată cu monitoare care afişează informații complete, text şi video, despre stadiul lucrărilor la Autostrăzile Moldovei – A7 şi A8. „Conceptul insulei digitale se bazează pe transparență şi monitorizare permanentă: în funcție de evoluția lucrărilor, în special la A8, unde progresul este mai redus, difuzăm numeroase informații și materiale video înregistrate de membrii asociației cu drona, direct din șantiere: documentăm şi urmărim termenele licitaților publice și de finalizare a lucrărilor pe sectoare, afișând timpul rămas până la încheierea fiecărei etape, conform actelor oficiale; informațiile prezentate sunt obținute din surse oficiale, iar cele video au calitate 4K – totul, prin contribuţia echipei noastre de specialişti în diverse domenii, cum sunt, printre altele, IT. Construcţii, Administrație publică, Economie, Finanțe, Drept administrativ, Jurnalism sau Videografie”, a transmis Asociaţia.
Insula va fi accesibilă în fiecare zi, pe durata programului public al Palas Mall laşi, oferind tuturor şansa de a vedea cum se construieşte viitorul Moldovei.
Sanda Viţelar
Foto: Rodiana Guşu