Dr. Voicu Bianca medic primar chirurg vascular, Centrul Medical TopMed
Ce este tromboza venoasă profundă?
Tromboza venoasă profundă (TVP) este o afecţiune în care se formează un cheag de sânge – numit tromb – într-o venă situată în profunzimea ţesuturilor, de obicei la nivelul gambei, coapsei sau, mai rar, în braţe sau pelvis. Deşi poate părea o problemă izolată a circulaţiei venoase, tromboza este o urgenţă medicală care, netratată la timp, poate avea consecinţe grave. Cel mai mare pericol este ca acest cheag să se desprindă şi să ajungă în plămâni, declanşând o complicaţie potenţial fatală: embolia pulmonară.
TVP este o boală frecventă şi subdiagnosticată, mai ales în rândul vârstnicilor sau al pacienţilor imobilizaţi. Se estimează că, în Europa, peste jumătate de milion de persoane dezvoltă anual tromboză, iar multe cazuri nu sunt recunoscute la timp. La TopMed, ne confruntăm frecvent cu pacienţi care ajung în stadii avansate ale bolii, uneori cu complicaţii deja instalate. De aceea, informarea corectă şi prezentarea precoce la medic sunt esenţiale.
De ce apare tromboza?
Pentru a înţelege cauzele trombozei venoase, trebuie să vorbim despre „triada Virchow” – trei factori principali care contribuie la formarea cheagurilor de sânge:
1. Stază venoasă – adică încetinirea fluxului de sânge în vene. Se întâlneşte la persoanele care stau mult timp în pat (după intervenţii chirurgicale, accidente, boli grave) sau la cele sedentare.
2. Leziuni ale peretelui vascular – produse prin traumatisme, intervenţii chirurgicale sau inflamaţii.
3. Hipercoagulabilitate – o stare a sângelui în care coagularea este accentuată, fie din cauze genetice, fie din boli asociate (cancer, sarcină, obezitate, afecţiuni autoimune), tratamente hormonale sau chiar fumat.
Orice combinaţie a acestor factori poate duce la formarea unui tromb. De exemplu, o persoană în vârstă, cu diabet, obezitate şi mobilitate redusă are un risc semnificativ de a dezvolta TVP, chiar şi fără simptome evidente.
Cum recunoşti semnele trombozei?
Semnele trombozei pot varia de la uşoare la evidente, dar în aproximativ 50% din cazuri, pacienţii nu prezintă simptome clare. Tocmai de aceea, este vital să fim atenţi la orice modificare apărută brusc la nivelul membrelor inferioare, în special la un singur picior.
Cele mai frecvente simptome sunt:
• Umflătura (edem) localizată, adesea la nivelul gambei, fără legătură cu un traumatism.
• Durerea la palpare sau la mers, resimţită ca o tensiune sau greutate în picior.
• Încălzirea pielii şi înroşirea sau coloraţia violacee a zonei afectate.
• Vene superficiale mai vizibile, întărite sau sensibile.
Simptomele pot debuta lent sau pot apărea brusc, în funcţie de localizarea şi dimensiunea trombului. În cazuri mai rare, pacientul nu sesizează nimic până în momentul unei embolii pulmonare – când apar dificultăţi de respiraţie, durere toracică, tahicardie şi chiar pierderea cunoştinţei.
Diagnosticul corect, esenţial pentru tratament
Orice suspiciune de tromboză trebuie investigată rapid, în regim de urgenţă. La TopMed, primul pas este realizarea unei ecografii Doppler venoase, o investigaţie neinvazivă care arată cu exactitate prezenţa cheagului, localizarea lui şi gradul de obstrucţie al fluxului venos. În unele cazuri, sunt necesare analize de sânge (D-dimeri) sau investigaţii imagistice avansate precum angio-CT-ul.
Odată confirmat diagnosticul, tratamentul trebuie început imediat, pentru a preveni extinderea trombului şi embolia pulmonară. Timpul este un factor critic.
Cum se tratează tromboza venoasă profundă?
Tratamentul are două obiective principale: oprirea creşterii cheagului şi prevenirea complicaţiilor pe termen lung. În funcţie de gravitate şi de starea generală a pacientului, medicul poate recomanda:
• Anticoagulante – cele mai frecvent folosite, ele „subţiază” sângele şi împiedică trombul să crească. Pot fi administrate injectabil (heparină) sau sub formă de comprimate (NOAC – anticoagulante orale de nouă generaţie).
• Terapia compresivă – utilizarea ciorapilor elastici compresivi ajută la ameliorarea simptomelor şi prevenirea sindromului post-trombotic (o complicaţie frecventă care duce la dureri şi umflături cronice).
• Tromboliza sau trombectomia – metode mai invazive, aplicate în cazuri severe sau când trombul ameninţă viaţa. Acestea implică dizolvarea activă a cheagului sau extragerea lui prin intervenţie.
Pe termen lung, pacientul trebuie monitorizat regulat, iar tratamentul anticoagulant poate fi continuat timp de 3–6 luni, uneori chiar pe viaţă, în funcţie de riscul de recidivă.
Prevenţia: o responsabilitate individuală
Cel mai bun tratament rămâne prevenţia. Pentru pacienţii cu risc crescut – vârstnici, persoane cu boli cronice, cei cu antecedente de tromboză, femei care urmează tratamente hormonale – este crucială evitarea stazei venoase. Asta înseamnă:
• Mişcare regulată, chiar şi la pat: exerciţii pasive, ridicarea picioarelor, rotaţia gleznelor.
• Evitarea perioadelor lungi de stat pe scaun sau în picioare fără mişcare.
• Hidratare corespunzătoare şi evitarea fumatului.
• Controlul afecţiunilor de fond (diabet, hipertensiune, obezitate).
La Centrul Medical TopMed, abordarea este multidisciplinară: pacienţii beneficiază de consultaţii de chirurgie vasculară, cardiologie, medicină internă şi recuperare medicală – toate sub acelaşi acoperiş. Acest lucru permite nu doar tratarea bolii, ci şi construirea unui plan de prevenţie personalizat, adaptat stilului de viaţă şi nevoilor fiecărui pacient.
Concluzie
Tromboza venoasă profundă este o afecţiune serioasă, dar tratabilă dacă este recunoscută şi gestionată la timp. Din păcate, simptomele discrete sau ignorate duc adesea la diagnostic întârziat şi complicaţii grave. Este esenţial ca populaţia generală, dar mai ales persoanele cu risc, să cunoască semnele bolii şi să se prezinte la medic imediat ce apar.
La TopMed, ne bazăm pe experienţă, empatie şi tehnologie pentru a preveni tragediile silenţioase. Fiecare pacient cu TVP este pentru noi o prioritate – pentru că o simplă decizie luată la timp poate salva o viaţă.