– Interviu cu dr. Iulia Bârsan medic primar anatomopatolog
În spatele fiecărui diagnostic oncologic, în spatele oricărei biopsii sau intervenţii chirurgicale, există un medic pe care pacienţii nu îl întâlnesc aproape niciodată: morfopatologul. Este specialistul care analizează la microscop ţesuturile prelevate, stabileşte dacă sunt benigne sau maligne şi confirmă diagnosticul final. De la el porneşte, de fapt, tratamentul corect.
Puţini pacienţi ştiu că au dreptul legal să solicite ca orice fragment de ţesut îndepărtat chirurgical să fie trimis spre examinare histopatologică. Rezultatul nu este un simplu „act medical”, ci cheia care confirmă sau infirmă o boală. În sistemul public, acest rezultat soseşte, în mod obişnuit, în 2–3 săptămâni, însă în laboratoarele private, inclusiv în oraşul nostru, analiza se poate face mult mai rapid, uneori chiar în câteva zile.
Pentru a înţelege mai bine ce presupune această specialitate invizibilă, dar esenţială, am stat de vorbă cu un medic morfopatolog care ne explică, pe înţelesul tuturor, ce înseamnă să „citeşti” un ţesut, cum se stabileşte diagnosticul microscopic şi de ce e important ca pacientul să-şi cunoască drepturile.
Cu o experienţă vastă în diagnosticul histopatologic şi imunohistochimic, dr. Iulia Bârsan este unul dintre medicii care lucrează, de cele mai multe ori, departe de privirea pacienţilor, dar aproape de adevărul medical.
Formată la Târgu Mureş, într-un centru universitar cu tradiţie în anatomie patologică, dr. Bârsan îmbină precizia ştiinţifică cu empatia discretă a celui care ştie că, în spatele fiecărei lame de sticlă, se află povestea unei vieţi.
Am invitat-o să vorbească despre munca „invizibilă” a morfopatologului, despre drepturile pacienţilor şi despre felul în care digitalizarea schimbă această specialitate esenţială.
– Doamnă doctor, pentru început, cum aţi descrie, pe înţelesul tuturor, ce înseamnă morfopatologia şi care este rolul concret al medicului morfopatolog în stabilirea unui diagnostic?
– Morfopatologia este specialitatea medicală care studiază modificările apărute în celule şi ţesuturi, ca urmare a unei boli. Practic, noi analizăm la microscop fragmentele prelevate prin biopsii sau intervenţii chirurgicale şi stabilim dacă ţesutul este normal, inflamat, benign sau malign.
Rolul nostru este esenţial, pentru că diagnosticul stabilit de medicul morfopatolog reprezintă baza pe care se construieşte tratamentul ulterior. În oncologie, de exemplu, nicio conduită terapeutică nu se stabileşte fără confirmarea histopatologică. Este un diagnostic de certitudine, cel care oferă medicilor curanţi direcţia corectă de urmat.
– După o intervenţie chirurgicală sau o biopsie, ce se întâmplă, pas cu pas, cu proba biologică? Cum ajunge ea să fie prelucrată şi „citită” la microscop?
– Totul începe din momentul în care fragmentul de ţesut este trimis către laboratorul de anatomie patologică. Proba este fixată într-o soluţie specială, apoi trecută printr-un proces complex de prelucrare: deshidratare, includere în parafină, secţionare fină şi colorare.
Abia după aceste etape, care pot dura între 24 şi 48 de ore, fragmentele devin vizibile la microscop. Acolo intervine munca propriu-zisă a morfopatologului – analiza microscopică, corelarea cu datele clinice şi, dacă este necesar, efectuarea unor investigaţii suplimentare, cum ar fi imunohistochimia. Toate aceste etape au un scop comun: formularea unui diagnostic clar, corect şi complet.
– Rezultatul histopatologic este, practic, momentul-cheie al oricărui diagnostic oncologic. În cât timp ajunge, de obicei, pacientul să primească acest rezultat şi cât de mult contează viteza în stabilirea conduitei terapeutice?
– Timpul de eliberare a rezultatului depinde de complexitatea cazului şi de volumul de lucru al laboratorului. În general, în sistemul public, rezultatul soseşte în două-trei săptămâni, însă în mediul privat, unde fluxul este mai rapid, poate fi disponibil chiar în câteva zile.
Desigur, viteza contează, mai ales atunci când este vorba de o suspiciune oncologică. Un diagnostic stabilit mai repede înseamnă un tratament început mai devreme şi, implicit, o şansă mai bună pentru pacient. Totuşi, precizia rămâne prioritară – este mai important ca rezultatul să fie corect, complet şi fundamentat ştiinţific, decât pur şi simplu rapid.
– Mulţi pacienţi nu ştiu că au, prin lege, dreptul de a solicita transferul piesei biologice către un laborator privat. Ne puteţi explica cum se face acest demers şi ce ar trebui să ştie un pacient care vrea să-şi trimită proba spre o analiză mai rapidă?
– Pacientul are dreptul legal să decidă unde doreşte să fie analizată piesa biologică. Practic, după intervenţie, el poate solicita unităţii medicale în care s-a efectuat procedura eliberarea probei neprocesate sau după a lamelor sau blocurilor de parafină după ce a fost stabilit un prim diagnostic. Ulterior, proba poate fi dusă către un laborator privat pentru examinare histopatologică. Această opţiune oferă adesea un timp de răspuns mai scurt şi, uneori, posibilitatea unor teste suplimentare care pot detalia diagnosticul.
– Din experienţa dumneavoastră, cât de des se întâmplă ca un examen histopatologic să schimbe complet un diagnostic iniţial? Există cazuri în care diferenţa de interpretare poate modifica decizia terapeutică?
– Da, se întâmplă, deşi nu foarte frecvent. Uneori, diferenţele sunt subtile – de exemplu, între o leziune benignă şi una cu potenţial malign sau între două subtipuri de cancer care necesită tratamente diferite.
Morfopatologia este o specialitate de mare fineţe, iar interpretarea depinde nu doar de experienţa medicului, ci şi de calitatea probei şi de informaţiile clinice primite. Tocmai de aceea, colaborarea strânsă între chirurg, oncolog şi morfopatolog este esenţială. În final, miza este una singură: să oferim pacientului cea mai precisă evaluare posibilă.
– Privind prin microscop, reuşiţi să „citiţi” poveşti invizibile în structura unui ţesut. Cum descrieţi această experienţă profesională? Ce vă „spune” un ţesut atunci când îl priviţi pentru prima dată?
– Fiecare lamă este o poveste în miniatură. Când priveşti la microscop, vezi ordinea şi armonia unui ţesut sănătos sau, dimpotrivă, haosul celular pe care boala îl aduce. Este o meserie care îmbină ştiinţa exactă cu o formă de sensibilitate – pentru că înveţi să recunoşti nu doar boala, ci şi fragilitatea umană din spatele ei.
De fiecare dată când formulez un diagnostic, mă gândesc la omul din spatele probei. Poate nu-l întâlnesc niciodată, dar ştiu că acel rezultat va influenţa decizii importante în viaţa lui. Este o responsabilitate profundă, dar şi o onoare.
– Tehnologia a pătruns tot mai mult şi în anatomia patologică. Cum a schimbat digitalizarea munca morfopatologului? Se folosesc deja microscoape digitale, baze de date sau instrumente de inteligenţă artificială în diagnostic?
– Da, domeniul nostru trece printr-o transformare majoră. Microscoapele digitale, scanarea lamelor şi platformele de inteligenţă artificială devin tot mai prezente. Acestea nu înlocuiesc medicul, ci îl ajută să analizeze mai rapid şi mai obiectiv anumite detalii.
Digitalizarea permite, de exemplu, ca imaginile să fie partajate între specialişti din diferite centre, facilitând consultul interdisciplinar şi confirmarea diagnosticului. În acelaşi timp, algoritmii de analiză a imaginilor pot semnala zone suspecte sau pot cuantifica markerii tumorali. Este un pas înainte spre o medicină mai precisă, mai conectată şi mai eficientă.
– Pentru pacient, morfopatologul rămâne adesea „medicul nevăzut”. Ce aţi dori să ştie oamenii despre munca dumneavoastră şi despre importanţa acestui veritabil diagnostic de certitudine?
– Aş vrea ca pacienţii să înţeleagă că, deşi nu ne întâlnim faţă în faţă, noi suntem parte din echipa care luptă pentru sănătatea lor. Munca noastră se desfăşoară în tăcere, la microscop, dar fiecare diagnostic pus înseamnă o contribuţie reală la drumul spre vindecare.
Morfopatologul este medicul care confirmă, cu precizie, ce tip de boală există şi cât de extinsă este. Este un pas esenţial, uneori invizibil, dar fără de care medicina modernă nu ar putea exista. În spatele fiecărei lame, se află o viaţă – şi un medic care o priveşte cu respect şi responsabilitate.
Este o poveste de culise medicale, care deschide cu empatie o zonă invizibilă a medicinei – acel spaţiu tăcut în care, între microscoape şi fragmente de ţesut, se decide dacă o viaţă o ia spre vindecare sau spre luptă.
Nu este o critică la adresa sistemului public, suprasolicitat şi adesea insuficient susţinut, ci o invitaţie la cunoaştere, menită să îi ajute pe pacienţi să ştie toate alternativele atunci când timpul înseamnă totul.
Pentru că, dincolo de cifre şi statistici, fiecare rezultat histopatologic înseamnă o poveste umană – şi un medic din umbră care, în linişte, îi dă un nume.
Interviu realizat de dr. Diana Pop