Sanda Viţelar
Totul a început într-o baracă. O construcţie modestă, donată din străinătate, cu pereţi care abia mai stăteau în picioare, dar în care s-a născut o idee ce avea să schimbe pentru totdeauna modul în care România înţelege salvarea de vieţi.
Era 1990, la Târgu Mureş. Câteva echipe de voluntari, un tânăr medic cu o viziune clară şi o mână de pompieri militari au decis că nu e suficient să aştepţi pacientul în spital – trebuie să mergi tu către el, acolo unde se întâmplă tragedia.
De acolo a început povestea SMURD. Iar firul roşu care a legat acele începuturi improvizate de performanţa europeană de azi nu a fost doar curajul, ci pregătirea. Răbdarea de a învăţa. Nevoia de a fi mai buni cu fiecare intervenţie. Convingerea că doar ceea ce exersezi zi de zi devine reflex salvator.
Din baracă, în realitate virtuală
La 35 de ani distanţă, locul barăcii a fost transformat într-un centru de pregătire ultramodern, unde medici, paramedici, pompieri şi voluntari se antrenează în scenarii create în realitate virtuală. Acolo, fiecare exerciţiu este o lecţie. Fiecare simulare – o şansă de a greşi acum, pentru a nu greşi mai târziu, când în joc este o viaţă adevărată.
Tehnologia a devenit un aliat. Ochelarii de realitate virtuală îi transportă pe cursanţi în mijlocul unor catastrofe simulate – cutremure, incendii, accidente în lanţ – acolo unde deciziile se iau în secunde, unde sângele rece şi coordonarea fac diferenţa dintre viaţă şi moarte. Totul, fără ca cineva să fie rănit. Totul, pentru ca, atunci când vine momentul real, instinctul să fie deja antrenat.
Coordonatorul UPU-SMURD Mureş, dr. Cristian Boeriu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că Centrul Naţional de Pregătire Medicină de Urgenţă şi Dezastre de la Târgu Mureş deţine o tehnologie educaţională unică în România prin sistemul de realitate virtuală utilizat în instruirea voluntarilor, paramedicilor, medicilor rezidenţi, pompierilor, autorităţilor publice locale şi centrale precum şi a structurilor militare, care permite dezvoltarea unor scenarii în realitate virtuală pentru situaţii de urgenţă.
„Vechea baracă (un bloc operator modular donat în 1994 de Scoţia, n.r.) n-am dărâmat-o, chit că era aproape dărâmată. În momentul în care ne-am mutat la parterul spitalului, am obţinut fonduri de la Ministerul Sănătăţii şi cu sprijinul Fundaţiei pentru SMURD, prin nişte proiecte europene, am refăcut-o, am consolidat-o, iar astăzi funcţionează ca Centrul Naţional de Pregătire Medicină de Urgenţă şi Dezastre, cu o tehnologie educaţională unică în România. Sunt multe echipamente pe care le avem şi le utilizăm acolo. Dar cu mândrie pot să vă spun că suntem unici în ţară prin sistemul de realitate virtuală pe care îl utilizăm în instruirea voluntarilor, paramedicilor, medicilor rezidenţi, pompierilor, autorităţii publice locale, autorităţii publice centrale sau la structurile militare. De ce? Pentru că sistemul permite, prin instrumentele pe care le are, dezvoltarea unor scenarii în realitate virtuală, desigur, în special de protecţie civilă, prin care reuşim să îi punem pe participanţii la aceste cursuri în situaţii care sunt foarte apropiate de cele reale”, a declarat coordonatorul UPU-SMURD, dr. Cristian Boeriu, într-o conferinţă organizată cu prilejul împlinirii a 35 de ani de existenţă a SMURD în România.
Doctorul Boeriu a spus că Centrul Naţional de Pregătire Medicină de Urgenţă şi Dezastre de la Târgu Mureş a găzduit o multitudine de cursuri folosind acest echipament şi că marele avantaj al acestuia este faptul că este mobil.
„Noi l-am utilizat şi l-am trimis, împreună cu colegii care se ocupă de punerea lui în funcţiune, la exerciţii care au avut loc inclusiv în afara ţării. Ultima misiune a colegilor mei chiar a fost în Bulgaria, în luna septembrie. A fost un exerciţiu de protecţie civilă europeană la care au participat cu sistemul acesta de realitate virtuală şi mi-au trimis un raport după ce s-au întors din misiune. A fost de mare succes. Alături de acest echipament, sigur că mai sunt şi alte sisteme de simulare pe care le avem, specifice modului nostru de antrenament, pe care le folosim şi pe care le modernizăm sau, mă rog, ne uităm la tot ceea ce este mai modern pe piaţă şi încercăm să menţinem undeva un standard cât mai înalt în ceea ce priveşte pregătirea, inclusiv pentru colegii care sunt în centrele acestea de instruire ale paramedicilor”, a subliniat dr. Boeriu.
Coordonatorul UPU-SMURD susţine că, la ora actuală, România joacă pe plan internaţional un rol foarte important în ceea ce priveşte resursele pe care le poate oferi în cazul unor dezastre sau a unor evenimente care generează victime multiple.
„Deci sunt multiple programe de pregătire (…) sunt lucruri care se dezvoltă în continuare. Şi acum sunt cursuri care se desfăşoară pentru dezvoltarea programului RO EMT 1, mergem pe spitale mai dezvoltate decât cele pe care le oferă RO EMT 1. Suntem foarte bine apreciaţi ca naţiune, ca ţară, la nivelul Uniunii Europene, prin ceea ce putem oferi, prin ceea ce s-a realizat ca şi achiziţii în ultimii ani, prin modul în care a fost instruit personalul, calitatea instruirii. Ceea ce pot să vă spun, este că toate misiunile la care au participat colegii noştri au fost apreciaţi la superlativ, pentru că vorbim în cea mai mare parte de exerciţii (…) În momentul în care ei a trebuit să intervină în situaţii reale, cum a fost cutremurul din Turcia, într-adevăr au fost şi acolo bine apreciaţi, să nu mai vorbim de misiunile deosebite pe care pompierii români le desfăşoară în ultimii ani, în fiecare vară, în diferite ţări, la stingerea incendiilor de pădure sau de vegetaţie (…) Acesta este nivelul la care suntem priviţi, cel puţin la nivel european, vizavi de aceste servicii pe care noi le oferim prin ceea ce avem la ora actuală, atât ca resurse materiale, cât şi care resursă umană”, a susţinut dr. Cristian Boeriu.
O cultură a învăţării, nu doar un serviciu de urgenţă
SMURD nu este doar o reţea de intervenţie, ci o şcoală de viaţă. De la începuturi, accentul a fost pus pe formare: pe orele lungi de antrenament, pe cursurile făcute noaptea după turele din spital, pe exerciţiile repetate până la perfecţiune.
De aceea, fiecare generaţie SMURD a fost pregătită de cea dinaintea ei. Medicul îşi formează rezidentul, paramedicul îşi învaţă colegul, iar asistentul medical predă la rândul său ce a învăţat pe teren. Este o verigă neîntreruptă, o cultură în care formarea continuă nu e o obligaţie, ci o formă de respect faţă de cei pe care îi salvezi.
În ultimele decenii, la Târgu Mureş au fost instruiţi mii de profesionişti – de la pompieri şi voluntari, până la autorităţi civile şi structuri militare. Mulţi dintre ei duc mai departe cunoştinţele acumulate, replicând modelul în alte judeţe şi centre universitare din ţară.
Acolo unde, în anii ’90, se lucra cu improvizaţii şi cu echipamente donate, astăzi se lucrează cu standarde europene, cu certificări internaţionale şi cu tehnici moderne de simulare. Dar spiritul a rămas acelaşi: nimeni nu este deasupra nevoii de a se perfecţiona.
Prim adjunctul inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Horea” al judeţului Mureş, colonel Cristian Buhăianu, a prezentat evoluţia cooperării din ultimii 35 de ani dintre pompierii militari şi prima echipa medicală de urgenţă reprezentată de doctorul Raed Arafat, crearea comună a conceptului SMURD la Târgu Mureş, apoi replicarea acestuia la nivel naţional.
„Povestea SMURD începe în septembrie 1990, la Târgu Mureş, când un tânăr medic – dr. Raed Arafat – alături de un grup restrâns de voluntari, a pus bazele unui serviciu unic în România a acea vreme. o echipă de intervenţie medicală rapidă, capabilă să acorde îngrijiri medicale direct în stradă. Prima ambulanţă de reanimare a fost primită sub forma unei donaţii din Germania, în 1991. Primele intervenţii SMURD din judeţul Mureş s-au realizat în colaborare cu Spitalul Clinic Judeţean Mureş şi Grupul de Pompieri Militari. În 1992 a fost creat primul laborator de instruire pentru urgenţe, iar un an mai târziu s-a introdus componenta de descarcerare, serviciul primind denumirea completă de SMURD – Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (…). În anii 2000, SMURD s-a extins în principalele centre universitare – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov -, devenind, din 2004, parte integrantă a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)”, a arătat colonelul Cristian Buhăianu, care a prezentat cronologic cum a evoluat acest concept în România.
În acest an, a subliniat adjunctul şefului ISU Mureş, echipa RO1.MS.EMT a fost certificată oficial ca (EMT) Tip 1 FIX de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Comisia Europeană.
„Este un pas important pentru România şi pentru sistemul naţional de urgenţă – o recunoaştere internaţională a profesionalismului, pregătirii şi efortului susţinut de-a lungul anilor”, a subliniat colonelul Buhăianu.
Un alt membru de bază al echipei cu care doctorul Raed Arafat a început dezvoltarea acestui concept la Târgu Mureş este asistenta şefă a UPU-SMURD Târgu Mureş, Hajnal Vass, care a devenit un promotor al cursurilor de specializare a asistenţilor medicali pe medicina de urgenţă şi a paramedicilor, în cadrul Centrul Naţional de Pregătire Medicină de Urgenţă şi Dezastre.
„O diferenţă semnificativă în ceea ce ne diferenţiază de alte servicii este această formare. Pentru că s-a pus accent de la bun început pe formare. Şi chiar dacă avem echipamente similare, multe centre, multe sisteme, iar formarea face diferenţa aici (…). Ne-am format ca o echipă în toate aspectele şi am pus în continuare mare accent pe formare, prima dată a propriei persoane. Pe partea de superior, pe medici, există această specialitate care formează specialişti, dar din păcate pe partea de asistenţi nu există. De foarte mulţi ani ne luptăm să introducem ideea de formare, un gen de atestat pentru asistenţi medicali. Am dezvoltat deja a doua curriculă a acestui program şi, într-un final, acum pot să spun că e un program de trei luni, iar domnul ministru Rogobete a semnat acest curriculum. Acum ne aflăm în faza de a-l implementa şi într-adevăr atunci va fi o formare pe această specialitate de medicină de urgenţă, pe tipicul asistenţei medicale de urgenţă pentru asistenţii medicali care lucrează în sistem”, a afirmat Hajnal Vass.
Ea susţine că sistemul SMURD nu ar exista fără paramedici, aşa că a reuşit să extindă perioada de formare a acestora, pe baza unui curriculum nou.
„Este foarte bine că avem medici, este foarte bine că avem asistenţi, dar este la fel de bine şi la fel de important că avem această categorie de paramedici – care tot de la noi, din Târgu Mureş, a pornit ideea (…). Astfel că şi la paramedici am dezvoltat o nouă curriculă şi am extins şi timpul de pregătire pentru ei şi din primăvara anului viitor va începe formarea paramedicilor pe noua curiculă, aşa că la anul o să avem iarăşi nişte începuturi. Atât programul de atestat al asistenţilor, cât şi noua curriculă a paramedicilor”, a subliniat Hajnal Vass.
O moştenire vie
Cei 35 de ani de existenţă SMURD nu sunt doar o aniversare, ci o dovadă că perseverenţa, disciplina şi formarea pot construi un sistem de elită într-o ţară care, la început, nu avea nimic.
Dintr-o baracă donată, a crescut un centru naţional de pregătire. Din câţiva voluntari, o reţea naţională de profesionişti. Din improvizaţie, un model recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Comisia Europeană.
Şi, dincolo de tehnologie, de recunoaşteri şi de misiuni, a rămas aceeaşi lecţie esenţială: fiecare viaţă salvată începe cu o oră de pregătire.
Pentru că, în cultura SMURD, pregătirea nu e un început şi nici un sfârşit. E un drum fără capăt – drumul spre excelenţă, parcurs, zi de zi, de oameni care nu se opresc niciodată din a învăţa cum să salveze.