Gara Mare din Târgu Mureş a fost dată în folosinţă în anul 1871, la inaugurarea liniei Războieni-Târgu Mureş. În anul 1909 a fost inaugurată linia Târgu Mureş – Deda – Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe – Braşov. În acelaşi timp au fost inaugurate şi Gara de Nord (sau Gara Mică) şi Gara de Sud, din vecinătatea combinatului Azomureş. Calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureş, la momentul construirii căii ferate, aparţinea Regatului Ungariei.
În 1868 a fost pusă în funcţiune prima cale ferată din Transilvania (Arad-Alba Iulia). În acelaşi an,1868, statul ungar a început construcţia mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezeşti private conduse de antreprenorul englez Charles Waring. Societatea aceasta, Ungarische Ostbahn, a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar. Ea a executat calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureş, în continuarea căii ferate construite de la Arad, de către o altă companie, Erste Siebenbürgische Eisenbahn.
La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcţiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureş, finalizată după un an pe traseul Oradea-Cluj. În anul 1876, compania a fost naţionalizată. Calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureş a fost preluată de compania feroviară maghiară de stat MÁV. La 6 decembrie 1918, Regimentul 15 Războieni al armatei române, sub comanda maiorului Vasile Nădejde, a ocupat Gara „Kocsárd” (Cucerdea).
Cu acest prilej, maiorul Nădejde s-a adresat mulţimii, spunând: „Această gară şi acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unităţi ale «Regimentului 15 Războieni», se va numi de acum Războieni”. Localnicul Ioachim Mureşan, membru al gărzii naţionale, a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta, pe care era scris numele de Războieni.
Astfel, Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, Feldioara. După terminarea Primului Război Mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În perioada anilor 1940-1944, când în urma Dictatului de la Viena teritoriul Transilvaniei a fost împărţit între România şi Ungaria, graniţa dintre cele două ţări s-a aflat între gările Vidrasău şi Niraşteu, în prezent, gara General Nicolae Dăscălescu.
Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat, cu linie dublă. Gara Teiuş este principalul punct de triaj pe această linie. Tronsonul de la Războieni la Târgu Mureş nu este electrificat şi are linie simplă. În anul 2009 circulau zilnic pe acest tronson circa zece trenuri accelerate şi şapte trenuri personale.
În baza unui proiect din anul 2014, finalizat la începutul anului 2017, realizat cu peste 10 milioane de euro din bani europeni, gara CFR din Târgu Mureş se aliniază la standardele europene, iar materialul rulant folosit pentru transportul de călători a fost înlocuit de unicul operator pe secţie pentru transportul călătorilor (CFR CĂLĂTORI), ajungându-se acum la un număr de cca. 10 automotoare Desiro (cunoscute mai bine drept „Săgeata Albastră”).
Desigur, există şi un proiect de construire a unei linii de cale ferată între Târgu Mureş şi Sighişoara, pentru a scurta timpul de deplasare. Au mai fost propuneri depuse tot la Ministerul Transporturilor pentru a lega Sighişoara de Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, ocolind nodul feroviar Războieni.
Refuzul pentru aceste lucrări a fost cum că nu sunt fonduri. În privinţa liniei înguste care făcea legătura între Târgu Mureş şi Sovata, mai întâi au fost desfiinţate gările de pe traseu, apoi trenurile au fost scoase din circulaţie.
La propunerile depuse la Ministerul Transporturilor de a crea un traseu turistic pe această linie, răspunsul a fost că, datorită pierderilor masive înregistrate anual, s-a recurs la închiderea acestui traseu feroviar, dar care ar putea fi resuscitat printr-un investitor privat.
Azopan.ro este o arhivă foto online dedicată salvării şi promovării patrimoniului fotografic analogic din România. Colecţia vizează publicarea cât mai multor poze realizate pe suport analogic, păstrate în depozite muzeale, în poduri, pe rafturi sau numai pe negativ.
Cotidianul Cuvântul liber vă prezintă imagini inedite din această arhivă, pentru a păstra şi a îmbogăţi memoria vizuală a trecutului nostru.
Foto: Azopan.ro
Pagină realizată de Sanda Viţelar